Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Radu Miruță: „Zeci de mii de conturi coordonate de software de inteligență artificială propagă o minciună”

Dunarea debit redus / sursa foto: Inquam Photos

Chiciu, judetul Călărași/ foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a respins teoriile potrivit cărora Germania sau Austria ar fi redus debitul Dunării și susține că astfel de mesaje fac parte dintr-o campanie de dezinformare promovată de zona „suveranistă prorusă”. El afirmă că în spatele unor astfel de narațiuni se află „zeci de mii de conturi artificiale coordonate de software de inteligență artificială” și cere instrumente legislative pentru combaterea fenomenului.

„Nimeni nu a furat Dunărea. Este o prostie”

Întrebat în emisiunea „În fața ta”  de la Digi24 dacă România a discutat cu Germania și Austria pentru eliberarea unui volum mai mare de apă pe Dunăre, ministrul Apărării a respins categoric scenariile vehiculate în spațiul public.

„Evident că nu se pune problema astfel decât pentru cei care încearcă să caute tot felul de motive (...) că ne fură unii apa. E o regulă internațională care reglementează modul în care se folosește debitul apei în aceste perioade. O respectăm și noi”, a declarat Miruță.

El a explicat că, în perioade de secetă, convențiile internaționale nu permit statelor să modifice artificial debitele Dunării.

„Nu este voie. Pe astfel de momente de secetă convențiile internaționale spun că ești obligat să dai drumul la exact atât cât intră. Să nu influențezi tu din barajele pe care le ai”, a spus ministrul.

Referindu-se la teoriile conspirației potrivit cărora „cineva a furat Dunărea”, Miruță a răspuns ironic: „Știu, dar mai în glumă, mai în serios, aș întreba unde a dus-o. (...) Acum probabil că o aduc înapoi.” „E multă dezinformare (...) E foarte ușor de spus că nu avem noi apă suficientă pentru că a oprit-o cineva în amonte. Evident, e o prostie. Nu se poate”, a adăugat categoric ministrul

„Zeci de mii de conturi coordonate de inteligență artificială propagă o minciună”

Întrebat dacă autoritățile reușesc să țină pasul cu valul de dezinformări din mediul online, ministrul a spus că răspunsul nu poate veni doar prin educație. „Sigur că educația e la bază, dar asta nu produce efecte a doua zi. În paralel, instituții ale statului ar avea capacitatea (...) să reacționeze, să dezmintă.”

El a susținut că sunt necesare și instrumente tehnice care să nu afecteze libertatea de exprimare.

„Riscăm, sub fenta scuzei artificiale de afectare a libertății de exprimare, să fim depășiți de o capacitate organizată, tehnic, de a influența opinia publică prin astfel de dezinformări.”

Potrivit ministrului Radu Miruță, multe dintre astfel de mesaje virale nu sunt generate de utilizatori obișnuiți. 

„Ceea ce vedem noi indus în spațiul public nu este prin manifestarea unei persoane (...). Sunt zeci de mii de conturi artificiale coordonate de software de inteligență artificială care propagă o minciună și o controlează psihologic în ce moment al zilei, către ce categorie să fie dusă. Astfel de lucruri pot fi oprite tehnic și trebuie să existe curajul de a se face asta.”

Miruță: Campania vine din zona „suveranistă prorusă”

Întrebat de unde provine narațiunea privind „Dunărea furată”, ministrul a indicat explicit zona suveranistă prorusă.

„Din partea zonei suveraniste prorusești care încearcă să spună că unitatea europeană, NATO, sprijinul pentru Ucraina trebuie slăbite (...) E multă dezinformare. Eu cred că lupta cu dezinformarea e una dintre cele mai mari provocări la care și România trebuie să facă față.”

El a adăugat că a primit inclusiv mesaje în care era acuzat că România are probleme economice din cauza sprijinului acordat Ucrainei, susținând că datele oficiale ale Ministerului Finanțelor contrazic aceste afirmații.

Propunerea ministrului: etichetarea conținutului ca „potențial știre falsă”

Discuția a ajuns și la programul european SAFE, în cadrul căruia nu există finanțare dedicată combaterii dezinformării. Miruță a explicat că regulamentul programului este destinat exclusiv produselor militare și nu permite astfel de cheltuieli. În schimb, ministrul a amintit că a depus în Parlament un proiect legislativ prin care informațiile false despre teme majore de interes național să nu fie eliminate automat, ci marcate vizibil.

„Nu să dai jos automat conținutul acela, ci să pui o notiță pe care să scrii că este potențial știre falsă, pentru a stimula un pic gândirea fiecărei persoane. E vorba de o voință politică pentru asta.”

Despre costurile doborârii dronelor: „Care este prețul siguranței cetățenilor?”

Întrebat cât au costat operațiunile de interceptare și doborâre a dronelor care au încălcat spațiul aerian al României, ministrul a refuzat să ofere cifre, invocând caracterul clasificat al informațiilor. „Nu am voie să vă divulg costul rachetei sau salariul pilotului.”

El a susținut însă că discuția ar trebui purtată din perspectiva protejării populației.

„Analiza trebuie dusă către zona care are legătură cu teama populației, cu securitatea cetățenilor. Cam care ar fi un cost acceptabil de a fi plătit pentru ca ce am văzut la Galați să nu se întâmple?”

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Corporatist.

Presiunea legată de locul de muncă a devenit un subiect tot mai frecvent în discuțiile pe care le avem în diferite grupuri de prieteni. Tot mai mulți dintre ei spun că se simt copleșiți, intimidați și supuși hărțuirii psihologice la locul de muncă, și asta indiferent de Indiferent de vârstă sau de poziția managerială. foto Getty Images

Citește mai mult

Sting la Untold 2026

De altfel, din comentariile pe care le-am auzit în jurul meu după concert, dar și pe care le-am citit pe net, trag următoarea concluzie: celor care nu l-au mai văzut pe Sting li s-a părut extraordinar, iar celor care l-au mai văzut li s-a părut că a fost mai bine altădată. Practic, lumea se împarte între vrăjiți de Sting și cunoscători de Sting, ceea ce nu e rău deloc.

Citește mai mult

Amalia Săftoiu

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Amalia Săftoiu, fondatoarea brandului românesc de tricotaje Ami Amalia, despre trecerea de la o carieră internațională în corporații la antreprenoriat, despre alegerea de a produce în România și despre răbdarea necesară pentru a construi un brand în care valorile să nu rămână doar o promisiune de marketing.

Citește mai mult