Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Rovinia

Atins de simboală, ministrul Turismului sau ceva, propune oaia ca nou simbol pentru România. Ministrul Agriculturii, sau invers, îl susține cu o cugetare, „Oaia e o statuie vie”, firească, având în vedere că domnul ministru Daia te lasă statuie de câte ori deschide gura.

Unii zic că ideea e vetustă, retrogradă, ne reduce la nivelul de societate ciobănească, deloc potrivit cu lumea de azi.

Subsemnatul cred că soluția e undeva pe la mijloc. Este bună oaia, o punem ca brand de țară, dar modernizăm referințele ovine din istoria și cultura noastră populară, punându-le în acord cu realitatea românească a zilelor noastre. De pildă, proverbele și zicătorile. Că tot vorbeam de ministrul Agriculturii, înțeleapta vorbă: „Deștept ca oaia când doarme” ar trebui să se înțelepțească și mai mult: „Deștept ca Daia când se scoală”.

Sfatul „Nu pui lupul paznic la oi” se modifică după cum urmează: „Ba-l pui, dacă e numit de partid”.

Apoi, „Tunde oile, dar nu lua și pielea de pe ele” ar trebui să devină: „Nu pierde vremea cu tunsul, jupoaie oile de vii”.

Un proverb străvechi, cules de Ion Aurel Candrea, sună așa: „Lupul mănâncă și din oile numărate”. Acum, corect ar fi: „Lupul numără oile după ce le mănâncă pe toate”.

Se zice că „Mielul blând suge la două oi”; posibil, dar miei blânzi nu mai există, ăștia de azi sfârtecă și oaia care i-a născut.

În loc de clasica „Ai făcut-o de oaie”, vom spune de-acum înainte „Ai făcut-o de România”, așa cum în buletinul prințului din pârnaie scrie De România Paul. 

În sfârșit, venind în istoria recentă, propun declararea ca imn al rezistenței anticeaușiste niște versuri populare pastorale din anii `80:

„Când afară-i frig și ploaie

De te udă pân` la bip

Îți bagi bip în ea de oaie

Și-n cârmaciul Nicolae”

  Miorița nu mai poate rămâne nici ea la fel. Oaia vorbitoare, care îl informează pe cel moldovean în legătură cu intențiile reprezentanților celorlalte două principate, e o sereistă sub acoperire. Drept care, ciobanii criminali sunt umflați de DNA, mai întâi Munteanu, care îl denunță pe Ungureanu și se scoate.

Dacă oaia emblemă e supusă la vot, va obține o majoritate covârșitoare, având în vedere câți berbeci sunt în Parlament.

În ce mă privește, cred că imaginea cea mai sugestivă pentru țara noastră e lupul dacic purtând pe cap un craniu de oaie.

Și, bine înțeles, Gigi Becali președinte, pardon, voievod, după schimbarea numelui țării noastre din România în Rovinia.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Siegfried Muresan in Parlament

Acum câteva zile mă uitam la un interviu Recorder cu dl Mureșan, ca să văd cine e. Eu eram mulțumit de dl Bolojan și seria premierilor propuși în locul lui nu m-a inspirat în niciun fel până acum, dar, în schimb, dl Mureșan părea să fie un compromis valabil. Planurile lui, calm explicate, erau coerente și, pe deasupra, părea să fie singurul om în România care mai înțelege ceva din ce e în capul președintelui – chiar vorbea cu compasiune despre dl Dan. Împreună cu explicația lui că nu a vrut să-l ignore pe dl Bolojan, îmi dădea impresia unui om decent și capabil. Dar, din păcate, compasiunea, respectul și coerența nu prea se caută în politica românească. Și faptul că numele lui, Siegfried, era subtitrat automat de YouTube cu Zicflid nu era un semn bun.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Jurnalista tanara / sursa foto: Profimedia

Poate că nu există întrebare mai inocentă și, totodată, mai apăsătoare decât aceasta. O întrebare care ne urmărește încă din anii în care lumea nu ne încăpea în palme, iar viitorul nu era decât o întindere nesfârșită, fără hotare și fără consecințe. Atunci nu știam încă să deosebim ceea ce ne dorim de ceea ce se așteaptă de la noi. Știam doar să visăm.

Citește mai mult