Ziua de 5 ianuarie, pe care mulți se așteptau ca Guvernul Bolojan să o declare zi „punte” (liberă între două minivacanțe, pentru a asigura continuitate, urmând a se recupera treptat pe parcursul anului) a rămas zi lucrătoare, chestiune care i-a pus pe unii angajați la stat în anumite domenii în mare încurcătură. Au fost nevoiți să-și ia o zi de concediu de odihnă pentru a nu-și fractura vacanța sau au fost nevoiți să se reorganizeze, să se suie în mașini și să meargă la muncă.

15 miliarde de lei mai puțin deficit nu este de ici, de colo. În condițiile unui PIB care a stagnat mai degrabă în acest an, este chiar o performanță. Un succes clar, neașteptat și dătător de speranță. Ajustarea structurală începe să se vadă. Este un început bun pentru ce va trebui să urmeze în acest an / sursa foto: Profimedia

2026 poate oferi și oportunitatea unor programe de relansare economică sau mai bine spus unor măsuri care să-i încurajeze pe antreprenori să reia energic investițiile și angajările. Altfel, ne uităm la niște date care arată aparent ok pe hârtie, dar asistăm, în fapt, la închideri de întreprinderi și disponibilizări, scăderea investițiilor private și a consumului, toate pe fondul unei inflații încă foarte ridicate- o spirală care erodează nivelul de trai la nivel național și șubrezește inițiativa privată de orice fel.

Actualul guvern ne-a promis că se vor implementa indicatori de performanță KPI (Key Performance Indicators lb.en. / Indicatori principali de performanță) reali și nu de fațadă, în regiile autonome și companiile în care statul este acționar majoritar. foto gov.ro

Declarația premierului Ilie Bolojan de joi seara, potrivit căreia „dacă PSD consideră că guvernul nu își face datoria, să depună moțiune de cenzură, chiar și cu AUR, ca să plece”, a declanșat o undă de neliniște care trece dincolo de logica partizană și intră într-o zonă mult mai sensibilă: cea a încrederii în economie. Acum, când România are nevoie de stabilitate pentru a-și menține măcar bruma de credibilitate externă, astfel de declarații devin mai mult decât simple replici politice, ele transformându-se în semnale de risc. Foto: Profimedia

Cei care conduc știu că pot trata statul ca pe o pradă, iar instituțiile ca pe niște fronturi de jaf organizat. Iar această siguranță în impunitate este, poate, cea mai gravă amenințare la adresa siguranței naționale. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

A fost Sorin Grindeanu la televizor cu setul de condiții.

Într-un singur an, Guvernarea Marcel Ciolacu a cheltuit 65 de miliarde de lei ( 13 miliarde de euro ) din fondul de rezervă al țării. Cât au cheltuit toate guvernele în ultimii 15 ani!

Imediat după ce PNL a căzut de la etajul nouă la subsol și s-a confruntat cu situația penibilă de a se converti din partid cu șanse garantate în partid de mâna a doua, au ieșit unii de la conducerea găștii să ne zică pe Facebook că ne-au auzit. Iar Ciucă al nostru a dus penibilul la cote absolute și a postat, imediat după anularea alegerilor, o cartolină în care își declama respectul pentru România. Primul meu instinct a fost să înjur birjărește, pentru că pot. Apoi m-am gândit să mențin un pic de echilibru în frază și n-am zis decât atât, în spiritul și litera Floricicăi Dansatoarea: ”Să vă fie rușine!”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că corecţia fiscală e absolut necesară și că e principala problemă a României. Acesta spune că această corecție nu se poate face în an electoral, dar este absolut nevoie să se facă apoi. Isărescu consideră că să trăieşti cu iluzia că suntem o ţară deosebită, că suntem „mai breji” şi ne putem descurca cu 26-27% pondere a veniturilor în PIB este o iluzie. Întrebat despre această viitoare corecție fiscală, antreprenorul Dragoș Anastasiu a declarat, în timpul emisiunii „În fața ta” de la Digi24, că sunt unii fraieri care plătesc și alții șmecheri care nu plătesc. Totodată, acesta spune că probabil în 2025 vor crește niște taxe, dar ele nu trebuie să le facă viața mai grea antreprenorilor. Foto: Inquam Photos / George Călin