Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Salvarea României – prof. și praf

În afară de a vinde în Vest CH₂O, aqua chiorensis carpato-danubiană, prof. Georgescu are încă o soluție fizico-chimică pentru ca românii să se înavuțească ca-n basme fără să miște un deget. Deoarece românii, nu evreii, sunt poporul ales de Dumnezeu, prin Trimisul Său, prof. Georgescu, Atotputernicul a pus în pământul nostru un element care nu există în tabelul lui Mendeleev, adică nu e rusesc: aurul monoatomic. Cunoscut și sub numele de aur alb, acesta este un praf de culoare albă, adică nu galbenă. Prof. Georgescu a întreprins o cercetare printre votanții săi; aceștia s-au supus de bună voie unor analize din care a reieșit că au carențe mari de aur cenușiu. Fuzionând strălucit aurul monoatomic cu metoda lui guru Bivolaru, prof. Georgescu le va da adepților săi praf de aur monoatomic alb pe gură, luat cu o halbă de urină proprie sau a unui camarad. Din combinația în organism a celor două substanțe, alb cu galben, albedo cu citrinitas, cum ziceau vechii alchimiști liberi, rezultă, ați ghicit, aur cenușiu în stare pură. Întrucât e lipsă mare în clipa de față la toate popoarele, nu numai la noi, vă dați seama ce de bani o să încasăm la export!...

P.S.

Aseară acest text a fost șters de Facebook la o oră după ce l-am publicat, deoarece „încalcă standardele comunității privind armele de foc, drogurile sau alte bunuri restricționate. S-ar putea ca postarea să vândă, să cumpere sau să facă schimb de articole considerate a fi restricționate sau interzise în țara respectivă”.

Carevasăzică, iacătă-mă contrabandist de aur monoatomic, aur cenușiu sau urină! Și de piei de cloșcă, ar adăuga Caragiale. Acesta este rezultatul aplicării noilor reguli de (ne)cenzură anunțate de Facebook. Mi se pare o confirmare excepțională a ceea ce spuneam mai sus: „E lipsă mare de aur cenușiu la toate popoarele”. Și de umor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Totalitarismul feroce al conducerii Iranului este echivalent cu totalitarismul nazist, care nu a cedat nici când a murit Hitler; în locul național-socialismului, religia musulmană dusă la extrem. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice = SS. Disprețul și cruzimea cu care omoară zeci de mii de iranieni, demne de Führer.

Citește mai mult

Violenta domestica / sursa foto: Profimedia

Știu cum arată o casă în care o femeie a fost lovită, pentru că, în aproape 30 de ani de muncă în protecția copilului, am intrat în destule case în care aerul era prea greu ca să respiri normal. Case în care copiii vorbeau în șoaptă, fără să li se ceară. Case în care mama trăgea mâneca în sus și spunea că s-a lovit de ușă, cu ochii în pământ, în timp ce copilul se uita fix la mine, de parcă voia să-mi spună altceva, dar învățase deja că tăcerea e mai sigură decât adevărul.

Citește mai mult

Steag Iran / sursa foto: Profimedia

Mă amuză specialiştii care explică, cu un zâmbet doct şi o hartă colorată în spate, că ştiu exact ce va urma în Orientul Mijlociu. Dacă ar fi fost atât de simplu, şahinşahul ar fi murit pe tron, Khomeini ar fi rămas un exilat pitoresc într-o Franţă în care intelectualii de stânga îi adulau pe revoluţionari, iar experţii occidentali nu ar mai fi fost nevoiţi să îşi rescrie memoriile explicând cum „semnalele existau” şi în 1979, dar n-au fost interpretate corect.

Citește mai mult