Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Șansă la viață pentru nou-născuții din sud-estul României. Fundația Vodafone România finanțează cu 1,1 milioane de euro renovarea și modernizarea secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Constanța

Angela Galeța, iunie 2018

Un ventilato  recuperat dintre aparatele aruncate de un alt spital, un plămân artificial rudimentar care le dădea emoții medicilor atunci când îl puneau în funcțiune pentru a trata un bebeluș, un monitor nefuncțional. Acestea era unele dintre dotările cu care medicii de la Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Marie Curie încercau în urmă cu 12 ani să salveze viețile bebelușilor internați aici, povestește medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful TINN. 

Însă ce nu lipsea era dragostea față de copii, profesionalismul personalului medical și dorința de a face în fiecare zi lucrurile mai bine. Medicul Cătălin Cîrstoveanu a reușit, împreună cu Asociația „Inima Copiilor” și cu sprijinul financiar al Fundației Vodafone România, care a investit în acest scop 1,8 milioane de euro, să construiască de la zero o secție care a devenit astăzi model în Europa.

În secția de Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Marie Curie sunt tratați și salvați de la prematuri ce cântăresc doar 600 de grame la naștere până la bebeluși cu malformații cardiace sau cu alte boli grave. „Suntem foarte mândri ca doctori și oameni într-o țară care pare anormală să spunem că facem tot ce se poate face mai bine în acest moment la nivel internațional și încercăm să ne comparăm cu cei mai buni în ceea ce se întâmplă la nivel de îngrijire”, spune medicul Cătălin Cîrstoveanu. Ce se întâmplă în secția pe care o conduce la București este un model de succes. Un model care trebuie să fie reprodus în mai multe locuri din țară.

La Spitalul Județean Constanța, secția care se ocupă de îngrijirea prematurilor și a nou-născuților cu probleme de sănătate înregistrează o mortalitate infantilă de trei ori mai mare decât media europeană. Și totuși aici sunt tratați copiii din trei județe din sud-estul României - Tulcea, Galați și Constanța. Asociația „Inima Copiilor” și Asociația „Dăruiește Aripi” au început un proiect de renovare și modernizare a secției de Terapie Intensivă Nou Născuți de la Constanța, care va fi dus la bun sfârșit cu finanțare din partea Fundației Vodafone România. În cadrul conferinței „Connecting for Good”, Fundația Vodafone România a anunțat că investește 1,1 milioane de euro în proiectul de renovare și modernizare a acestei secții, care se află acum în desfășurare și care ar putea fi gata la jumătatea anului viitor.

După lucrările făcute deja, secția are o structură nouă, care o înlocuiește pe cea veche, pereți refăcuți, în locul celor cu deficiențe structurale, un spațiu interior recompartimentat și o nouă structură metalică exterioară, proiectată pentru a susține echipamentele de aer condiționat medical. Proiectul a parcurs, de asemenea, etapa de montare a infrastructurii de bază pentru instalația electrică.

„Proiectul de la Constanța este una dintre cele mai importante și ample inițiative în care s-a implicat fundația în cei 20 de ani de existență. Am parcurs deja mai multe etape importante, iar schimbarea este deja vizibilă. Dată fiind complexitatea proiectului, am ales să ne implicăm nu doar prin finanțarea anunțată astăzi, care va acoperi cea mai mare parte a bugetului necesar pentru finalizarea noii secții, ci și prin preluarea unor activități ce țin direct de managementul proiectului”,spune Angela Galeța, Directorul Fundației Vodafone România.

„Nici nu ne dăm seama cât de mici sunt lucrurile de care acești copii au nevoie ca să facă lucruri mari”

În 20 de ani de activitate, fundația a investit aproape 17 milioane de euro în inițiative dezvoltate la nivel național domeniul sănătății, mai mult de jumătate din bugetul anual fiind direcționat către astfel de proiecte. O altă direcție este reprezentată de proiectele din domeniul educației. Programul strategic național Investiție în Mediul Rural, care urmărește asigurarea accesului la educaţie tuturor copiilor, indiferent de mediul din care provin și sprijinirea categoriilor sociale defavorizate. Lansat în 2015, programul a cumulat până acum investiții totale ale fundației de peste 1,3 milioane de euro și a inclus finanțarea a 13 centre de tip „Școală după Școală”, acordarea de burse sociale, renovarea de școli și grădinițe.

Deși garantat prin lege, accesul la educație este un drept de multe ori refuzat copiilor care trăiesc în sărăcie. Unii dintre ei nu au ghete cu care să se ducă la școală sau nu au rechizite. Mulți dintre ei muncesc în gospodărie, iar părinții lor nu au suficientă carte pentru a-i ajuta la teme. Într-un sistem în care succesul educației depinde adesea de pregătirea suplimentară pe care un copil o face acasă, copiii săraci nu au nicio șansă la un parcurs școlar de succes. Pentru o treime dintre ei mersul la școală este o corvoadă, arată datele World Vision România. „Nici nu ne dăm seama cât de mici sunt lucrurile de care acești copii au nevoie ca să facă lucruri mari”, a spus în cadrul conferinței Connecting for Good Daniela Buzducea, director al World Vision România, una dintre organizațiile implicate în programul Investiție în Mediul Rural. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult

CTP--

Trebuie să fii bătut în cap sau/și aurici, ca să crezi că acelei comisii MAGA din Congresul SUA i-ar păsa cât negru sub unghie de Georgescu-Dumnezeilă și alegerile fraudate din România. Marele „Raport” este nimic altceva decât o înșiruire de cuvinte goale, ce nici măcar din coadă nu sună, susținute de NICIO DOVADĂ, nothing, nada, canci. În schimb, de o minciună sfruntată: TikTok le-ar fi spus lor că n-a fost nicio distorsiune în rețea în noiembrie-decembrie 2024 în România.

Citește mai mult