Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Simfonia Semnelor – cartea anului 2022 în România

Cărți

Voi fi corectat de specialiști, probabil trebuia să spun cartea-documentar sau cartea-non-beletristică, nu știu exact care este genul literar în care se încadrează. 

Dacă vei fi întrebat care este primul lucru care îți vine în minte când te gândești la lumea celor cu deficiențe de auz și vorbire – a surdo-muților, pentru cei care nu țin la terminologia academică – îți amintești de grupurile de tineri de pe stradă care merg în semicerc, ca să se poată păstra în raza vizuală, gesticulând cu mișcări ciudate, cumva interesante; te provoacă să iți imaginezi ce-și spun. 

Alții, intelectualii, se vor gândi la filmul Arrival (tradus în românește Primul Contact). Alții, generaliștii, se vor gândi la Bogdan Anicescu, un om cu o carismă uluitoare care, în mod neașteptat, reușește să dea sentimente discursurilor reci ale guvernanților. Alții, specialiștii, se gândesc clinic la cauzele, clasificarea, nozologia și tratamentul bolilor care cauzează deficiențe de auz sau vorbire sau la recuperarea „pacienților”. Alții, hipsterii, cel puțin începând de săptămâna asta, se gândesc să meargă să vadă filmul CODA, marele castigator al Oscarului de duminică seara.

Puțini se gândesc să intre cu adevărat în lumea celor care nu aud și nu vorbesc, ambele sau doar una dintre ele. „Cartea Simfonia Semnelor” intră în lumea celor care nu aud și nu vorbesc, ambele sau doar una dintre ele. Pornind de la poveștile de viață ale unor oameni care nu aud și nu vorbesc, ambele sau doar una dintre ele, cartea te familiarizează cu rolul sistemului de sănătate, al celui de învățământ, cu rolul Bisericii, al politicului, al societății și nu în ultimul rând, povestește într-un mod la care sigur nu te-ai fi așteptat despre complicațiile internaționale ale acestei deficiente.

Fără nici o agendă personală, am ales să scriu aceste rânduri despre „Simfonia Semnelor” pentru că într-un fel s-au aliniat planetele – am câștigat cartea la o tombolă acum o săptămână - nu am deschis-o - și apoi, cu totul întâmplător, după doua zile, mi-au căzut ochii pe un dialog cu autorul în Republica.ro – am deschis cartea si am citit-o, nu în totalitate, dar destul cât să mă facă să mă gândesc un pic.

Nu știu multe despre Adriana Săftoiu, nu am întâlnit-o niciodată, nu ma interesează cariera ei politică – în general când este vorba de politicienii de carieră, primul lucru care îmi vine în minte este să-i aduc la mine în fabrică să vadă „cum se fac lucrurile”. La fel, nu știu nimic despre lumea celor care nu aud și nu vorbesc, ambele sau doar una dintre ele – dar întotdeauna mi-am imaginat surdo-muții ca pe niște oameni cu super-puteri. Nici nu este de mirare că povestea preferată a seminariilor de dezvoltare personală este, pildă , cea a broscuței surde care câștigă un concurs de cățărare pentru că nu-i poate auzi pe spectatorii care strigă din răsputeri „Nu vei reuși! Nu vei reuși!”.

Cartea „Simfonia Semnelor” a văzut lumina tiparului în cele mai neînchipuite vremuri doar ca să îți povestească despre eroii necunoscuți de lângă tine.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult