Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Simona, învinsă de „proasta naibii”

Wuhan. Turul 2 – de fapt, 1. Mai rău decât scorul usturător cu care a pierdut în fața Dariei Kasatkina este felul în care a arătat Simona. Nu ca vestimentație, echipamentul „varză policolor”, cu care a îmbrăcat-o în ultima vreme Adidas, fiind, în fine, înlocuit cu o combinație civilizată negru-grena.

Rusoaica a fost tot timpul calmă, tăcută și compactă, Halep – nervoasă de la început, împrăștiată, incapabilă să țină mingea în teren în secvența de bază a jocului ei, schimburile de la linia de fund. Văzându-se depășită unde se simțea tare, Simona a început să se autoinsulte „mobilizator” („Dă, mă, lung de linie, proasta naibii!”. Oricum, mult mai bine decât înjurăturile de morți ale Irinei Begu la Tashkent...) și să pedepsească racheta.

Chemat în ajutor la 1-4, Andrei Pavel i-a spus să nu se sperie, i-a dat sfaturi tehnico-tactice corecte, dar, cu tot respectul și admirația pe care i le port marelui jucător, și o indicație psihologic foarte periculoasă, după părerea mea: „Ea joacă bine, i-au intrat niște lovituri, dar nu poate s-o țină prea mult așa...”.

Adică, așteaptă, Simona, să înceapă adversara să greșească!...

Și dacă Daria continuă să joace foarte bine încă 20 de minute, așa cum s-a și întâmplat, ce faci? Păi, ce să faci, intri în panică, forțezi, faci greșeli în serie, pe urmă te paralizează gândul că e prea târziu să mai poți recupera, și gata meciul...

Kasatkina a declarat că a câștigat venind foarte bine pregătită pentru duelul cu Simona. Dimpotrivă, Simona mi s-a părut nepregătită, atât ca joc, cât și psihologic.

În pauza de după înfrângerea în fața Sharapovei la US Open pare că nu i s-au întâmplat lucruri prea bune... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult