Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Horia Tecău - cel mai mare jucător de tenis al României după Ilie Năstase

López și López fac break și servesc la 4-3 în primul set.

Ghem complicat, se ajunge totuși la o minge de re-break pentru Tecău-Rojer. Servește Marc López, primește Horia. Mingea vine tare la teu... Fără umbră de ezitare, Horia refuză returul de siguranță și își asumă un forehand puternic în partea închisă, pe reverul lui Feliciano. Spaniolul e surprins, întârzie o fracțiune de secundă și voleiază în fileu.

Pornind de la acest punct, Tecău-Rojer câștigă setul cu 6-4 și primul ghem al setului 2. Ajung să conducă cu 3-1. Servește Horia. Nu foarte bine. 15-40, două mingi de re-break pentru Lópezi. Returul lui Feliciano este excelent, periat, tare, sub fileu. De acolo, Horia, cu „mână rece”, pune un volé stop cros, execuție infernal de dificilă, care îngroapă mingea la 1 m de fileu, în ciuda eforturilor disperate de a o ajunge ale lui Feliciano López uluit. De la acest punct, Tecău-Rojer câștigă ghemul și se desprind decisiv, 4-1.

Ce spun aceste momente ale finalei US Open 2017? Cuvântul care îmi vine în minte când e vorba de Horia Tecău este serios. Unul dintre cei mai buni jucători de dublu din istoria tenisului, Horia este un om de o minunată seriozitate. Știe totul în tenis, stăpânește orice lovitură, arată un echilibru remarcabil între toate compartimentele jocului. Dar când, într-un moment al adevărului, trebuie să riște, o face! Curajos, fără să șovăie, la totul sau nimic. Și soarta îl ajută pe cel îndrăzneț...

O altă secvență a finalei. La 5-4 și 15-0 pentru „noi”, în primul set, servește Feliciano. Horia returnează cu reverul în cros, nu chiar cu centrul, mingea prinde un pic rama și se duce pe tușa exterioară, imparabil. În ciuda situației de mare tensiune, Horia vine până spre fileu și ridică ambele brațe în semn de scuză către Feliciano. Asta este iarăși ceva ce Horia Tecău are în sânge: fair-play. 

Îți recomandăm

La dublu nu e ca la simplu, unde ești de capul tău. Orice ieșire nervoasă, orice semn de nemulțumire, cât de mic, poate prăbuși un cuplu, indiferent de scorul din acel moment. Pe lângă valoarea individuală, trebuie să fii și un coechipier pe care partenerul să-l simtă mereu alături în clipele grele. Horia Tecău este un coechipier desăvârșit pentru „latinul” și îndemânaticul olandez Jean-Julien Rojer.

Din această seară, eu, unul, pot spune cu mâna pe inimă că, după Ilie Năstase, Horia Tecău este cel mai mare jucător de tenis al României.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Silpres check icon
    No, bine că începe lumea să se prindă că avem un mare tenisman de dublu (până de curând am avut chiar doi), care și câștigă titluri de Grand Slam (și la masculin, și la mixt), nu ajunge doar în finale... Se pare că și românii ce-au comentat finala la Eurosport au realizat că Tecău chiar e campion (nu pentru că a câștigat, ci pentru că, spre deosebire de Halep, are mentalitate de campion), n-a ajuns la finală cu pluta pe Potomac!
    În ceea ce privește: „Unul dintre cei mai buni jucători de dublu din istoria tenisului”, not so fast! Dacă ne gândim la perioada contemporană, da, dar dacă mergem numai în anii '90, '80, nu până la Năstase... Ca dovadă și faptul că el și Vandeweghe au pierdut ca fraierii semifinala cu Hingis și Murray (Jamie, fratele lui Andy), într-un meci în care ambele dubluri au dat, pe lângă lovituri de maeștri, niște „chifle” de m-au făcut invidios! Credeam că numai eu pot juca atât de prost! Rămâne memorabilă faza în care Tecău a vrut să dea cu șapca de „țement” după ce-a ratat un voleu de la fileu într-un moment în care - cum zic comentatorii - „nu era momentul” (de parcă ar fi vreodată momentul să faci o greșeală neforțată!).
    Apropo, ținând cont că Hingis n-a zis nici da, nici ba când a fost întrebată în direct dacă mai continuă cu Jamie, putem spera la un dublu cu Tecău?... Ăla, da dublu de Nr. 1, «undisputed and undefeated»!
    • Like 0
  • Dan Dan Dan Dan check icon
    Tecau e un profesionist, o masina.
    Seara frumoasa !
    • Like 0
  • Horia Tecău ar trebui să stea pe prima treaptă a tenisului românesc, deasupra lui Năstase. Are ceva în plus: bunul simț desăvârșit.
    • Like 2
    • @ Radu Mîrfu
      Silpres check icon
      Da, plus că are și șapcă! Avem, însă, o „mică” problemă: Un', dracu', să ascundem acele titluri de Grand Slam și de campionul campionilor câștigate la simplu de alde Năstase? La dublu s-a rezolvat: Wikipedia (varianta engleză) i le-a „luat” și pe cele câștigate cu Rosemary Casals, și pe cele cu Jimmy Connors! Ținând cont că n-a fost prins niciodată dopat, mă gândesc c-o fi fost nebărbierit, de-aia l-au pedepsit numai pe el; atât Connors, cât și Casals le au menționate. În varianta română s-au milostivit și i le-au lăsat pe cele cu Connors, dar nu și pe cele cu Casals! O fi misogonism, c-au văzut-o mai femeie pe Rosemary? Numai comuiștii (Oops! Scuze, n-a fost cu intenție, ci cu tastatura) mai ștergeau dintr-un condei pe vreun „trădător de neam și țară” ca, de pildă, Nadia Comăneci, care parcă nici n-a existat vreodată după ce-a fugit.
      Și, să nu uităm, Năstase a devenit „Nasty” pe vremea când ne umflam pipotele după încă un titlu, și încă un titlu...
      Îmi aduc aminte că pe vremea lui Ceaușescu am găsit un ziar la un chioșc de presă (cred că Morning Star, că ăștia erau de stânga), care avea un titlu de-o șchioapă (cum Scânteia n-a scris niciodată numele Tovarășului), scris cu roșu: „Black Day for Nastase”, românul fiind amendat cu 5000 de dolari („c-așai în tenis”, premiile și amenzile se socotesc în dolari americani) fiindcă îl suduise pe-un arbitru la Wimbledon - atunci nu exista hawk-eye. Ei, eu am scăpat mai ieftin când l-am înjurat de mamă pe arbitru în finala școlii la handbal: directorul școlii (el era arbitru...) m-a eliminat 5 sau 10 minute (e mult de-atunci, nu mai știu exact dacă au fost 5 sau 10) ca să mă răcoresc. Strămoșeasca înjurătură (copii, voi să nu faceți așa ceva acasă, că nu-i frumos, numai la școală!) a fost pentru că n-a sancționat un fault făcut asupra celui mai bun prieten al meu, care se afla în situație de a marca. A, și nu, tovarășul director nu mi-a purtat sâmbetele, poate și pentru faptul că eram bun la materia pe care o preda,... educație cetățenească!
      Ca urmare, haideți să lăsăm performanțele sportive să determine podiumul, iar dacă vrem și alte criterii, putem face concurs de dans și bune maniere, de frumusețe, de topul Forbes etc.
      • Like 2
    • @ Silpres
      Nu i le-a luat nimeni dragă Silpres, Năstase rămâne campionul nostru. Însă tenisul este în primul rând un sport al fair play-ului. Sportul alb. Cu adevărat cei mai reprezentativi jucători din istorie rămân cei care dublează talentul cu bunul simț, cu educația care le permite să recunoască și meritul adversarului. La Ilie Năstase această deferență față de adversar s-a văzut mai puțin. Mult mai puțin.
      • Like 0
    • @ Radu Mîrfu
      Silpres check icon
      De mult timp tenisul nu mai e sportul alb (excepție făcând Wimbledon) și al fair playului (excepție, poate, tot Wimbledon). Cel mai recent exemplu l-am avut la US Open: plin de ghiolbani care se plimbau în timpul punctelor, vociferau, iar argentinienii lui del Potro se credeau la Cupa Davis, adică pe maidan. Cam asta-i atmosfera la Cupa Davis și Cupa Federației, indiferent că se joacă la Paris, Berna, București etc. Mai lipsesc semințele!
      Să ne amintim și de ieșirile Serenei Williams? Oare voi fi acuzat de rasism dacă îmi aduc aminte de incidentul cu o arbitră de tușă (care, dacă nu mă înșală memoria, era tot negresă) și de incidentul cu Irina Spîrlea? O fi că d'aia n-o să rămână Serena reprezentativă în istoria tenisului.
      Năstase, din câte îmi aduc aminte, n-avea nimic cu adversarii, ci cu „prietenii” lui arbitrii și cu unii spectatori, cum a fost cazul la Timișoara, în Cupa Davis cu Chile. La Timișoara erau câțiva studenți străini (probabil sud-americani) care aplaudau în draci de fiecare dată când greșea maestrul român, de ne enervau și pe noi, românii. Nu pentru că era vorba despre Năstase, ci fiindcă în tenis numai ghiolbanul aplaudă greșeala. Exasperat, Năstase i-a zis celui mai turbulent din grup că îi dă el banii pe bilet, numai să plece. După meci l-am întrebat dacă l-a enervat chiar așa de tare și mi-a zis: A, nu, dar simțeam că adorm și trebuia să fac ceva ca să mă înviorez! N-am pus ghilimele fiindcă nu sunt 100% sigur că exact așa a spus, dar aceasta a fost ideea.
      Cât fair play denotă acel gest cu pumnul pe care-l fac foarte mulți jucători și jucătoare de tenis când câștigă câte un punct mai disputat? Inclusiv Federer (mai reținut), inclusiv Nadal (exploziv), inclusiv Halep... Nici chiar aplaudatul în picioare al antrenorilor - ca la plenara CC al PCR - la reușitele sportivilor lor nu e prea sportiv. Da, sunt și excepții: Darren Cahill și Ivan Lendl, ca să dau două exemple. Pentru mine a fost o surpriză plăcută bucuria reținută a lui Sloane Stephens după ce și-a bătut prietena în finala de la US Open, deși avea toate motivele să facă tumbe pentru că era primul ei titlu de Grand Slam, venit după o perioadă grea din cauza problemelor medicale.
      Sigur, Năstase nu e lordul lorzilor, dar nici cel mai negru drac din sportul alb. Ce să mai zicem atunci de John McEnroe?
      • Like 1
  • Cinste lui.....uite că una peste alta,că la dublu sau dublu mixt a reușit să câștige trei grand slamuri,pe când Halep niciunul.
    După părerea mea e mai tare decât Halep,chiar dacă financiar Halep e mai tare,și chiar dacă premiile la dublu nu-s la fel de mari ca la simplu.
    Face echipă bună de tot cu olandezul.
    Încă o dată cinste lui,lor,chiar dacă olandezii au ce au cu noi și cu bulgarii,ei doi se înțeleg de minune.
    Deci să-i lăsăm dracu de politicieni,căci ei ne fac să nu ne suferim între noi.
    Încă odată s-a dovedit că sportul e cel mai bun ambasador,iar performanța făcută de el nu are nicio legătură cu statul român,care l-a ajutat cu măciuci.
    De trei ori,ura,ura,ura!!!
    • Like 2
    • @ Climenco Robert-Giani
      Arthur check icon
      Ce tot o trageti cu GS? La simplu femei, jucatoare care nu au mai nimic din tehnica tenisului au castigat,iar apoi s-au intors in anonimat! Finala de la U.S. open a fost o intrecere de cine greseste mai putin,iar ambele jucatoare au scoruri negative cu Simona (5:1 si 5;2!)!Au ajuns in finala cu o singura jucatoare din top 10 si aia Venus la 37 ani!La masculin au castigat jucatori ca Cilic care traieste din serviciu,iar Anderson e cam tot acolo! Clasamentul pe puncte exprima o constanta a jucatorului (oarei!) pe diverse tipuri de teren,iar daca le scazi punctele din GS, alde Ostapenko sau Muguruza dispar in anonimitate!La fel cum a disparut Kerber,iar Wozniacki ,fara GS,este in top 10 de ani buni!Tecau a castigat pe bune cu un parcurs foarte greu,sa speram ca va mentine forma aceasta pana dupa turneul campionilor,il poate castiga! Si toate astea s-au petrecut dupa varsta de 30 de ani,dupa cateva finale ratate!Succes maxim,il merita!
      • Like 3
  • Probabil aveti dreptate, nu stiu. E complicat sa compari simplul cu dublul. Daca am cauta o metoda de cuantificare comuna a performantelor in cele doua probe Andrei Pavel inca are mai multi bani castigati din tenis decat Horia, in ciuda nivelului mai mic al premiilor din vremea sa. Victorii in turneul Masters din Canada, finala la Paris, semifinala la Hamburg (tot Masters) nu e putin lucru. Pentru carcotasi, Wawrinka a castigat primul Masters la 29 de ani, cateva luni dupa primul GS. Dar, in sfarsit, probabil ca aveti dreptate, Horia e cel mai bun dupa Ilie. Performanta de ieri e exceptionala si sigur il face al doilea in tenisul nostru la numar de GS castigate:3. Pana la 7, cat are Nastase (in toate probele, simplu, dublu, mixt), mai e dar cariera specialistilor la dublu e lunga. Horia la 32 de ani e inca tanar. Uitati-va la Daniel Nestor si nu numai. Nu stiu ce se intampla cu Florin Mergea care parea in vremea junioratului adevaratul urmas al lui Ilie, mult mai indreptatit decat Horia sa aspire la glorie. Titluri la Wimbledon (individual si dublu), finala la Melbourne la simplu, faceau din Mergea cel mai talentat membru al echipei cu Tecau. Si totusi... Vad ca in ultimele saptamani a jucat in turnee ITF la Bucuresti, Brasov si Chitila (?). In timp ce jucatori inca mai slab plasati decat el in ierarhia ATP, ca Smith sau Benneteau, jucau sferturi la USO. In sfarsit, pacat.
    Revenind la Horia... exceptionala performanta! Exemplara!
    • Like 2
    • @ Adrian Gabriel
      Daca ma alatur felicitarilor pentru Horia, ma despart de opinia dvs privitor la criteriile de apreciere a valorii. Cand finala de GS feminin de la USOpen e jucata de doua "cliente" permanente ale Simonei, dati-mi voie sa nu mai cred o iota ca, castigarea unui trofeu de GS inseamna valoare.
      • Like 2
    • @ Viorel Dumitrache
      Inseamna fara indoiala valoare, altfel nu se poate. Dar mai inseamna si noroc, conjuncturi fericite, stare de gratie, nu stiu... Uite, de pilda, Marion Bartoli. Nu se poate spune ca nu a fost o jucatoare valoroasa dar a castigat Wimbledonul fara a invinge pe parcurs nici macar o jucatoare din top15. Nu e vina ei ca toate favoritele au fost eliminate pe parcurs inaintea ei,evident, dar asa s-a intamplat. Sau Gaston Gaudio. A castigat RG la singura editie de GS in care a trecut de optimi. Niciodata nu s-a mai calificat in sferturi. A prins acea unica stare de gratie care i-a adus gloria suprema. Dar a avut si valoarea necesara, totusi. In acelasi timp o Helena Sukova, cu aproape 20 de calificari in sferturile turneelor GS si vreo 4 sau 5 finale, nu are GS castigat. Iar coechipiera sa Jana Novotna era aproape sa fie in aceeasi situatie daca in ultima ei finala din cariera nu intalnea o Nathalie Dechy nepregatita totusi sa castige un GS. Cine a avut o cariera de simplu mai prodigioasa? Gaudio sau Sukova? Eu zic ca totusi cehoaica, care a fost la nivel inalt constant, desi nu a atins niciodata varful. Argentinianul a atins o data acest varf si atat. Dar nu toata lumea e de aceeasi parere. Desi e evident (din aceste exemple si altele - chiar victoria Pennetei la USO e urmarea unei conjuncturi fericite) ca o victorie in GS poate sa apara si intamplator unii fac din asta singurul criteriu de apreciere a valorii. O singura victorie, niciodata confirmata in alt turneu, cantareste mai greu in fata acestora decat prezenta constanta aproape de varf fara atingerea lui. E corect? Nu, dar...
      • Like 2
  • Toată stima pentru Horia
    • Like 2
  • Toată stima!
    • Like 2
  • Excelent articol, un singur lucru am de subliniat: corect este contra-break. Re-break inseamna cu totul altceva. Toata stima
    • Like 0
  • Sa nu uitam si de medalia de argint de la Rio 2016 obtinuta pentru Romania de catre Tecau impreuna cu Mergea. O mare performanta, tinand cont ca la Olimpiada premiile in bani sunt infime fata de un Grand-Slam, iar statul roman nu cred ca a dat un ban ca Tecau sa devina tenismen-ul de azi (din ce stiu Ilie Nastase si Virginia Ruzici nu au avut medalii la Olimpiada).
    • Like 2
  • Nu prea am habar de tenis. Dar sa ai asemenea performanță... Absolut de excepție! Mulțumim!
    • Like 2


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult