Statul Paralel. Tot aud expresia asta, fără să pricep exact ce înseamnă.
Există 3 puteri ale statului: legislativă, executivă, judecătorească. Presa e lipită în mod abuziv ca a 4-a putere; jurnalismul este o activitate privată, nu este finanțat de stat, ci de cetățeni, și nu are calități oficiale de acțiune.
Statul ăsta paralel, sau adânc, deep state, ar fi el un soi de a 4-a putere, mai tare decât toate celelalte. Alcătuită din cine? Păi, din SRI, pardon, din sérele Codlea, pardon, din serelé Coldea, potrivit zicerii unui fost acționar al zisului srl, colonel Dragomir, actualmente multipușcăriabil.
Că printre angajații SRI sunt destui corupți, jamesbonzi bolnavi de închipuire, aflători în treabă care iau leafă degeaba sau imbecili pur și simplu, n-am nicio îndoială. Pe câțiva i-am putut admira în viu, chiar la niveluri înalte. Pentru cârdășia cu Ghiță, nu știu în care dintre categoriile de mai sus ar trebui încadrat ditamai generalul Coldea.
Dar nu asta vor să bage în capul publicului mai debil mintal televiziunile urlătoare care preiau și ridică la cub, la blac cub, vorbirile lui Dragomir. Miza este puterea politică.
Rezultatul alegerilor, de pildă, ar fi fost hotărât de SRI, prin nu știu ce sufragerii. De aia n-au ajuns Geoană și Ponta președinți. Mulți înghit propozițiile astea pe nemestecate. Dar orice om cu scaun la cap, care s-a uitat la ce s-a întâmplat în 2009 și 2014, a văzut că nu au câștigat Băsescu și Iohannis, au pierdut Geoană și Ponta, pe ultima sută de metri, din pricina prostiei, trufiei și disprețului lor față de alegători. Oare SRI să le fi imprimat prin hipnoză trăsăturile astea de caracter?
Cealaltă idee bătută în cap e că toate condamnările borfașilor cu bani și putere, care au trecut prin închisoare în ultimii ani, au fost dictate de SRI-ul lui Coldea și Maior. Cum? Denunțătorul Dragomir își dă din start cu levierul în genunchi, afirmând că procurorii primeau rechizitorii gata scrise de ofițeri SRI. Ceea ce, dacă ne gândim puțin, e molozul minții. Carevasăzică, sereistul e șeful din umbră al procurorului și scrie el rechizitoriul, ca un trepăduș? Dacă ar fi așa, logic ar fi ca ofițerul SRI să comande arestarea lui cutare – cum se face asta, e treaba procurorului.
Dar gălușca este mult mai mare. Ca să obțină condamnarea pe nedrept a cuiva, SRI ar trebui să șantajeze procurorul și toate completurile de judecată, atât instanțele primare, cât și cele de apel. Precum și toate organismele judiciare care pot verifica corectitudinea unei sentințe.
Pe scurt, Justiția ar fi la mâna SRI. Nu e cam mult?
Și acum, când neomartirii ăștia ai luptei cu Securitatea, gen Voiculescu și Fenechiu, sunt eliberați pe capete de aceeași Justiție, asta mâna cui mai e?
Cu siguranță că există sentințe strâmbe. Cu siguranță că există magistrați necinstiți. Dar nu pot fi așa mai degrabă pentru că sunt corupți de capul lor, nu pentru că i-ar șantaja în masă SRI cu nu știu ce afaceri amoroase scoase din arhiva SIPA?
Concepția că Justiția în întregul ei se subordonează acestui nevăzut Stat Paralel este pasul necesar pentru înlocuirea ei cu o Justiție Paralelă, foarte la vedere: Comisia Parlamentară.
Care să poată chema pe oricine la interogatoriu în urma emisiilor verbale produse la televizor de un cetățean, de obicei penal până peste urechi.
Cu ce drept? Pe ce bază? Dacă acest fost colonel, sau altul ca el, are niște revelații, fie și cu o întârziere de câțiva ani, de ce nu sesizează Parchetul?
Simpla prezentare în fața unei asemenea Comisii înseamnă a contribui la distrugerea separației puterilor în stat și a căutării dreptății în Justiție, nu în afara ei.
Sper ca niciunul dintre jurnaliștii aruncați pe masă de Dragomir să nu calce vreodată pe-acolo.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
