China, între dictatura comunistă și sclipiciul capitalismului. În nicio țară vizitată până acum nu am simțit atât de acut sentimentul că e imposibil să stabilesc un dialog cu oamenii
Gara din Shanghai este intimidantă. E întinsă pe câteva niveluri, cu porți de îmbarcare asemeni celor de la aeroport, cu zone de security-check și verificarea actelor, o practică des întâlnită în China. De la ultimul etaj, unde se află food-court-ul, miile de oameni arată de parcă ar fi într-o cușcă uriașă. Cară bagaje mari, mici, aleargă, se îngrămădesc la porți sau în fața fast-food-urilor cu sandvișuri cu pâine dulce și sos picant. Ca străin, e locul în care te simți cel mai departe de casă. Clipești des, tragi aer în piept și cauți panoul pe care e afișat trenul tău. Deși e scris și în engleză, senzația că ești rătăcit stăruie mult timp după ce ai găsit poarta la care te pui să aștepți îmbarcarea. Foto: Raluca Hatmanu/Arhivă Personală
Citește mai mult