Bogdan Glăvan

Cea mai importantă problemă cu care se confruntă cartelurile formate din membri inegali este stimulentul de a trișa. Când cartelul ia o decizie în privința producției bunului respectiv, membrii mici ai cartelului sunt stimulați să nu o respecte. Foto: JUSTIN SULLIVAN / Getty images / Profimedia

În toamnă se va întâmpla le fel. Când 3 milioane de cetățeni vor avea venituri bănești mai mari, ei vor cheltui mai mult, deci prețurile vor crește. Restul lumii va achita nota de plată a creșterii pensiilor. Inclusiv pensionarii, cele 2 milioane de pensionari ale căror pensii nu vor crește, vor plăti această notă. Va fi epic. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Țări cu economie similară României au un nivel mult mai mic de evaziune fiscală fără să impună vreo limită la plățile în numerar sau impunând limite superioare celor care au fost până acum în vigoare în România. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Pe regula de trei simplă, 30 de miliarde de lei înseamnă fix 5 puncte procentuale de TVA, conform bugetului pe anul curent. Deci, totalul creșterii taxelor are același impact pe care l-ar avea creșterea TVA de la 19% la 24%.

Susțin eliminarea dublei măsuri și impozit proporțional pentru toată lumea, însă cetățenii trebuie să vadă că banii pe care îi plătesc statului finanțează adevărate BUNURI publice, nu RELE publice. Poftim rușine națională, Biblioteca Națională a fost închisă din cauza ploșnițelor. Păi pentru ce plătim taxe, pentru ploșnițe? (Foto: Inquam Photos/ George Călin)

Având în vedere sistemul pensiilor speciale unic în lume din România, cred că aceasta ar fi o alocare mai echitabilă a banilor publici, nu cea mai echitabilă, dar mai echitabilă. Și nu e mare filosofie să o pui în aplicare, nu trebuie să aștepți greva generală, nu trebuie să creezi emoții părinților, nu trebuie să te dai cu fundul pe pământ; este o observație contabilă elementară. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Zilele acestea am tot văzut cum instituțiile statului (ministere, consilii județene) s-au grăbit să cumpere cele mai scumpe telefoane, cele mai scumpe monitoare de gaming, limuzine electrice - ceea ce crește PIB, însă cu siguranță înseamnă risipă. Nu avem nevoie de o asemenea creștere PIB, care înseamnă Paguba Internă Brută. Foto: Inquam Photos / George Călin

Deșteaptă-te, române! Nu vezi ce ți se pregătește? Nu vezi cum - culmea! - în cel mai fast moment al istoriei ei, când României îi sunt oferite zeci de miliarde de euro gratis sau cu dobândă extrem de mică, când investitorii străini se refugiază aici după ce au plecat din Rusia și din Ucraina, ei bine statul acesta parazitat de nomenclaturiști se gândește doar la reducerea veniturilor iobagilor și la creșterea taxelor? (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Supărat pe marile companii, Liviu Dragnea a venit cu propunerea impozitării cifrei de afaceri în anul 2017. Prim-ministrul Mihai Tudose a dorit, de asemenea, să implementeze această taxă dar s-a răzgândit, declarând: „e ca o coasă acest impozit… cu această taxă îi loveam și pe cei cinstiți, buni plătitori.” În vara lui 2022 Marcel Ciolacu a resuscitat ideea îngropată de Tudose.

Nici nu putem spune că preferința pentru risc a fost asociată cu vreo virtute, așa cum se întâmplă în cazul omului curajos care, văzând niște golani jefuind pe cineva, sare în apărarea victimei însă, din nefericire, este el însuși ucis de agresori. Aici asumarea riscului derivă dintr-o trăsătură morală, ceea ce face deznodământul cu atât mai catastrofal. Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu