Tăcerea Uniunii Europene în fața crizei din Venezuela nu este un accident și nici un eșec instituțional, ci expresia limitelor unui proiect construit pentru pace internă, nu pentru confruntare geopolitică. UE este prinsă între așteptarea de a reacționa ca o superputere și realitatea unei arhitecturi bazate pe consens, procedură și prudență strategică. foto Profimedia

Pornind de la actuala bază americană din Pituffik și a colaborării de peste 75 de ani cu Groenlanda, de la considerentele strategice și sublinierea câștigurilor pentru groenlandezi, dar și a legăturilor bune care existau atât cu Danemarca cât și cu inuiții, administrația Trump ar fi putut avea următoarele abordări conjugate: foto: Jim WATSON / AFP / Profimedia

Încă din 2019 Președintele Trump a reclamat necesitatea controlului american asupra Groenlandei, afirmând chiar că locuitorii insulei ”vor să fie cu noi”, în pofida unei opoziții exprimate de adulții trăitori pe insulă. foto: Martin Sylvest / AFP / Profimedia

Achizițiile de teritorii au fost un subiect extrem de interesant din Evul Mediu până în epoca modernă. foto: Kristian Tuxen Ladegaard Berg / Zuma Press / Profimedia

Acest interes pentru Groenlanda (teritoriu sub administrația Danemarcei) nu este nou, ci a fost prima dată exprimat în timpul primului mandat al lui Donald Trump, când și-a arătat intenția de a cumpăra Groenlanda în 2019. Groenlanda, cu rezervele sale vaste de resurse valoroase, cum ar fi uraniul și petrolul, și cu locația sa strategică, ocupă o poziție cheie în dinamica geopolitică și economică internațională, stârnind interesul marilor puteri și al investitorilor. foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia