Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Comunismul Naturii

Iată unde vor să dea năvală fiarele imobiliare ale SUA, conduse de Trump:

În Groenlanda, nimeni nu deține pământul. Pământul nu se vinde. În Groenlanda nu există proprietate privată asupra terenului. Nu poți cumpăra un lot pentru a-ți construi o casă, și niciun milionar nu poate cumpăra o bucată de coastă pentru a-și face un resort privat. Tot pământul aparține colectivității (statului/comunei). Dacă vrei să îți faci o casă, primești dreptul de folosință asupra locului, dar deții doar clădirea (pereții), nu și solul de sub ea. Această regulă străveche vine din cultura inuită, unde ideea de a „deține” natura era absurdă – pământul era al tuturor pentru vânătoare și supraviețuire. Acest lucru are un efect social interesant: nu există garduri. Casele, chiar și în capitala Nuuk, sunt răspândite liber, fără bariere între vecini, iar peisajul rămâne deschis tuturor.

Procesul pentru a obține o locuință începe administrativ, nu financiar. Cei care doresc să construiască depun o cerere la municipalitatea locală pentru a li se aloca un spațiu. Autoritățile analizează terenul pentru a se asigura că este stabil și că noua construcție nu va bloca accesul altor locuitori sau utilități. Odată aprobată cererea, viitorul proprietar primește permisiunea de a ridica structura, fără a plăti o sumă de bani pentru parcela în sine, ci doar taxele administrative uzuale.

Lipsa gardurilor fizice a creat un tip de urbanism unic, caracterizat prin fluiditate. Spațiul dintre case este considerat domeniu public, iar scurtăturile printre locuințe sunt ceva obișnuit. Nu este nepoliticos să treci prin ceea ce în alte țări ar fi considerată „curtea” cuiva, atâta timp cât păstrezi o distanță decentă față de ferestre. Limitele proprietății sunt marcate vizual doar de pereții exteriori ai casei și, eventual, de o mică scară de acces.

Atunci când o casă este vândută, tranzacția implică exclusiv valoarea clădirii fizice. Noul cumpărător achită prețul pentru structură, îmbunătățiri și instalații, iar dreptul de folosință asupra terenului de sub ea se transferă automat. Acest sistem elimină specula imobiliară bazată pe locația terenului; prețurile reflectă costurile reale de construcție și întreținere într-un mediu polar, nu valoarea artificial umflată a pământului.

Deși nu există garduri, locuitorii își respectă reciproc intimitatea printr-un cod social nescris. În așezările mai mici, toată lumea cunoaște pe toată lumea, iar încrederea este moneda de schimb principală. Obiectele lăsate afară, cum ar fi bicicletele sau sanile, sunt rareori atinse de alții. Singurele țarcuri care pot fi văzute sunt cele destinate câinilor de sanie, dar acestea au rolul de a ține animalele energice într-un singur loc, nu de a delimita o proprietate funciară.

Sistemul funciar comunal permite accesul neîngrădit la natură pentru toți locuitorii. Indiferent unde te afli, poți pleca într-o drumeție direct de la ușa casei, fără a întâlni semne de interdicție sau drumuri private închise. Această libertate de mișcare este vitală într-o țară unde vânătoarea și pescuitul nu sunt doar hobby-uri, ci surse esențiale de hrană pentru multe familii, resursele naturale fiind considerate un bun comun. (StiatiCa)

P.S.

Bucurie mare la problema 1). Peste 50 de cititori au găsit răspunsul corect, 2.520. La 2) însă, mulți s-au păcălit, alegând fie piesa cu masă mai mare, fie cea cu masă mai mică. Răspunsul corect, aceeași cantitate de căldură, Q₁=Q₂, l-au dat, cu demonstrație: Cristina Onete, Lakshmana Griffin, Petre Enciu, Dan Tudose, Cristian Trandafir.

După problema ușoară de matematică, iată una ceva mai grea, propusă de dl profesor Dan Tudose:

1). să se afle valoarea sumei infinite a numerelor naturale, 1+2+3+4+..... Cu demonstrație.

Iar eu vă propun una de fizică:

2). De un tren cu masa M = 100t, deplasându-se rectiliniu uniform, se desprinde la un moment dat ultimul vagon, având masa m = 10t. Acesta parcurge o distanță d = 9 km până se oprește. La ce distanță de vagon se va găsi în acest moment trenul, dacă forța de tracțiune a locomotivei a rămas aceeași? (La mișcarea trenului și a vagonului se consideră același coeficient de frecare).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Istorie Europa / sursa foto: Profimedia

Pentru membrii și susținătorii MAGA, nimic nu e mai respingător decât modelul social european – să-i spunem free market welfare liberal democracy (cu „liberal democracy” ca prescurtare pentru o societate și un regim politic centrate pe domnia legii, drepturile omului și incluziune/nondiscriminare).

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Ilia Malinin / sursa foto: Profimedia

Ca fost sportiv, împlicat în formarea sportivilor de performanță de nivel internațional, pasionat de tradiționalul conflict și diferențele radicale dintre școala sovietică și cele occidentale, mi-a atras imediat atenția situația: un sportiv de top, calificat la Jocurile Olimpice, care se refugiază în social media după un eșec - acesta e un subiect psihologic de maxim interes.

Citește mai mult