Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Curluntrismul de Dunărea de Jos nu merge în Atlantic

Marele Dealer Trump nu a negociat nimic cu nimeni până acum. Poate cu excepția lui Putin, căruia i-a cedat teritorii, dar nu din Statele Unite, ci din Ucraina! În rest, nu face decât să articuleze ritos și agresiv ce vrea și că se așteaptă să i se satisfacă cheremul pe loc. Ciraci de-ai lui, Scott Bessent, șeful Trezoreriei, sau Stephen Miller, big shit la Casa Albă, sunt și mai explicit naziști. Bessent: „Europa nu trebuie să dețină Groenlanda. Europa arată slăbiciune, SUA arată putere”. Miller: „Danemarca nu merită Groenlanda, care e cât un sfert din suprafața SUA. Danemarca, o țară mică, cu o economie mică, cu o armată mică, nu e în stare să apere, să controleze, să populeze Groenlanda. Acest teritoriu trebuie să aparțină Statelor Unite”.

De fapt, singura idee de politică internațională, singura lege a lui Trump, îi aparține lui Adolf Hitler – Lebensraum. „Spațiu vital” pentru Germania (SUA), care este o țară nu suficient de mare teritorial pe cât este de puternică militar și economic. Germanii (americanii albi) sunt superiori altor rase, care nu merită să posede atâta pământ. Ăsta a fost „argumentul” lui Hitler pentru a invada Europa și URSS.

În sfârșit, poate nu prea târziu, puterile europene au înțeles că orice dialog cu un agresor feroce este inutil („Discuțiile de pace sunt bune să liniștească oile înainte de a fi duse la abator” – Adolf Hitler). Trimit trupe și echipament militar în Groenlanda și îl amenință pe Trump cu o „rachetă” intercontinentală de 93 miliarde euro, alcătuită din restricții și interdicții pe piața UE pentru companiile americane, în special cele de AI. Forța, reacția dură e singurul limbaj pe care îl pricepe Trump. Orice solicitare de noi „convorbiri” cu dictatorul american din partea Europei este ridicolă și umilitoare.

Cum ridicol și umilitor este curluntrismul practicat de președintele Nicușor Dan. Domnia-sa se declară „îngrijorat de escaladarea replicilor dintre SUA și UE” și „face un apel la dialog”. Trump invită România în diversiunea și subversiunea prin care vrea să înlocuiască ONU cu Consiliul său personal de 60 de țări, inclusiv Rusia, al cărui președinte se autoproclamă. N. Dan nu dă niciun răspuns. El crede că merge ca la noi, unde a o lălăi, a amâna, a nu lua nicio decizie tranșantă (în afară de a-l concedia pe consilierul Ludovic Orban) poate fi o „politică”, vândută drept „echilibru”. În momente critice ca acestea, ca să însemni ceva, sunt necesare atitudini clare și ferme. Polonia anunță că nu trimite trupe în Groenlanda. Italia, prin vocea Giorgiei Meloni, respinge net atitudinea lui Trump față de Groenlanda și Danemarca. Ungaria e cu totul de partea lui Trump. Canada spune că nu va plăti miliardul cerut de triplul președinte. Franța „nu intenționează să dea un răspuns favorabil” ofertei venite de la Washington. Austria, deși nu e membru NATO, susține suveranitatea Groenlandei.

Curluntrismul de Dunărea de Jos nu merge în Atlantic, că valurile sunt mari și cazi din ambele ambarcațiuni.

Cu un ministru de Externe inexistent și un președinte Aghiasmă, România nu e luată în seamă de nimeni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Ilie Bolojan, primul interviu după Congresul PNL / sursa foto: Inquam Photos

Premierul interimar Ilie Bolojan a oferit, duminică seară, primul interviu după ce a fost reales în funcția de președinte PNL. Acesta a vorbit despre motivul care, în opinia sa, a stat în spatele deciziei președintelui Nicușor Dan de a-l mandata pe Adrian Veștea să formeze un nou guvern.

Citește mai mult

Fjord Cristian Mungiu / sursa foto: Profimedia

Pretinsul echilibru pe care îl caută Mungiu – personajele să nu fie nici rele, nici bune, că așa sunt umane – este parte dintr-un artificiu conformist: îmbrăcat în straie estetice care trimit la Marea Artă, cu personaje care modulează idei diverse despre complexitatea naturii umane (trimite la ele mai degrabă decât le reprezintă), filmul conduce spectatorul cu siguranță spre un final în care binele învinge.

Citește mai mult