Când au apărut informațiile că Iranul ar putea percepe până la 2 milioane de dolari pentru trecerea unei nave prin Strâmtoarea Hormuz, mulți au privit subiectul ca pe o nouă demonstrație de forță regională. În realitate, miza este mult mai mare, nu vorbim despre o simplă taxă maritimă, ci despre posibilitatea ca una dintre cele mai importante artere energetice ale planetei să fie transformată într-un instrument de presiune economică globală. Și chiar mai mult, deschide calea ca orice strâmtoare din lume să fie folosită ca armă geopolitică. foto Profimedia

Acompaniați de PSD, AUR și canalizarea României, adică CîNîNî, Marș tv, Cloaca cu puii de aur, oamenii strigă că nu se mai ajung cu banii de mâncare. Ar fi bună, însă, o cercetare jurnalistică postpascală prin tomberoane și unitățile de sortare a gunoiului.

Pe măsură ce atacurile aeriene și perturbările din transportul maritim zguduie Orientul Mijlociu, lanțul global de aprovizionare pentru acest metal al „tranziției verzi” se confruntă cu cea mai importantă încercare din ultimul deceniu. Astfel, de la începutul acestei săptămâni, aluminiul a avansat cu aproximativ 8% până în timpul sesiunii de astăzi, atingând un maxim local la 3.527 dolari pe tonă metrică. foto Profimedia

Recomandarea de fond este să nu se realizeze o plafonare generală a prețului la pompă, ci protecție țintită + lichiditate pentru sectoarele expuse + reducerea dependenței de motorină.

Conflictul din jurul Iranului nu a explodat într-un război deschis, dar nici nu mai poate fi controlat în logica în care a fost început. A intrat într-un punct mort: există acțiune militară, există presiune economică, dar nu există un rezultat strategic.

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

​Războiul, în formele sale moderne, a încetat de mult să fie doar o confruntare de voințe politice, devenind un mecanism financiar de o dimensiune aproape ireală. Cifrele vehiculate în conflictele actuale depășesc capacitatea obișnuită de înțelegere, transformând resurse care ar putea salva civilizații în simple coloane de fum și resturi metalice.

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, scriitorul Emil Hurezeanu, fost ambasador și Ministru de Externe, a vorbit despre poziția oficială a României în războiul dintre SUA-Israel și Iran.

Victimele colaterale ale acestui conflict sunt din ce în ce mai numeroase... Dar direct vizate sunt statele arabe sunnite din zonă, căci găzduiesc baze militare americane. Și totuși, unul dintre ele s-a distins în ultimele decenii prin dorința sa expresă de a rămâne neutru și de a întreține relații pacifice cu Iranul: este vorba de Oman. foto Profimedia

România a fost menționată explicit de autoritățile din Iran într-o declarație oficială, după ce oficialii din țara noastră au aprobat solicitarea Statele Unite ale Americii de a utiliza baze militare de pe teritoriul României pentru operațiuni de sprijin în Orientul Mijlociu. foto Profimedia