Dorina Achelăriței

Pentru cei ce nu au trăit acele vremuri, nu și le mai amintesc sau nu vor să și le mai amintească, e un voiaj extrem de edificator. Eu am trăit din plin anii ‘90 și, sinceră să fiu, nu mă ispitește deloc ideea de a-i retrăi… vremurile “democrației originale” ale lui Iliescu, ce guverna o țară săracă, dar încă prea mândră și prea plină de ea pentru a se alinia la UE. In acea perioadă, singurul lucru “great” din “Make România great again” era poate doar disperarea și dezamăgirea produsă de guvernarea FSN. Foto: Profimedia

Într-un astfel de context, protestele de față au un potențial superior celor din Parcul Gezi, din 2013, fiind direct proporționale frica regimului și a forțelor de ordine, ce au intervenit crunt din prima secundă. foto: SOPA Images, SOPA Images Limited / Alamy / Profimedia

Recep Tayyip Erdoğan își arată din ce în ce mai mult sprijinul față de președintele Zelenski, pentru a nu-și pierde rolul de mediator în acest conflict, pentru că dorește ca Rusia să părăsească spațiul Mării Negre, dar și din rațiuni ideologice. (Foto: Profimedia Images)

Pe locul doi se află partidul de extremă dreapta AfD, cu un procent record de 20,4% (149 de mandate) și pretenții de a fi deja parte integrantă a „establishmentului”. Un rezultat, într-adevăr, istoric, din păcate - și asta în ciuda numeroaselor proteste recente convocate sub deviza „Nie wieder 1933” („1933 nu se poate repeta!”)

Germania se apropie vertiginos de alegerile anticipate, așa că ziua adevărului va fi pe 23 februarie. Dacă ne uităm că, și pe plan internațional, sunt vremuri grele, suntem și mai îndreptățiți să ne întrebăm ce vor aduce aceste alegeri și ce noi coaliții vor guverna țara. Ce partid din vechea coaliție va supraviețui și ce măsuri reformatoare va anunța noul cancelar (probabil conservatorul Friedrich Merz)? Foto: Profimedia

Mai sunt 20 de zile până la alegeri, Berlinul clocotește. Disperarea partidelor se simte în fiecare slogan și la fiecare apariție televizată. Ca să nu mai vorbim de anumite proiecte de legi. Campania a luat o turnură cel puțin neașteptată în ultima săptămână. foto Profimedia

O chirie pe o lună în Germania reprezintă suma pe care, aici, oamenii o plătesc într-un an. (Foto: Profimedia Images)

În Germania, în urma atentatului de la Magdeburg din data de 20 decembrie a început oficial epoca de “aur” a partidului de extremă dreapta AfD (Alternative für Deutschland), care propune o alternativă terifiantă la Germania democratică actuală. Tragedia de la târgul de Crăciun de la Magdeburg a zguduit întreaga țară. Autorul atacului soldat cu 4 morți și 200 de răniți este Taleb A., un psihiatru de origine saudită fervent susținător al ideilor partidului AfD (!). Ceea ce a surprins (sau nu) este faptul că totul s-a întâmplat chiar în capitala landului estic Sachsen-Anhalt, oraș considerat un adevărat bastion al AfD.

Imediat după 7 octombrie 2023 am scris un articol intitulat “Netanyahu vs. Hamas: game over?” Acum, după mai bine de un an, scriu iarăși despre o confruntare din Orientul Mijlociu, fără a mai adăuga vreun semn al întrebării. De această dată, în ziua de 7 decembrie 2024, Recep Tayyip Erdoğan a câștigat, în sfârșit, războiul împotriva lui Bashar al-Assad: atunci când gruparea rebelă HTS a „recucerit” Siria, după ce a ajuns la porțile Damascului și l-a detronat pe Bashar al-Assad. Și toate acestea cu sprijinul Turciei lui Erdoğan.

In opinia mea, această victorie a lui Georgescu din turul I a fost cea mai facilă victorie electorală obținută de Vladimir Putin în ultima vreme. Nici măcar în Republica Moldova nu i-a fost atât de ușor să ducă de nas electoratul: și nici măcar cu televizorul, ci… cu TikTokul. Cam același lucru, în fond. Foto Jacob Schröter / imago stock&people / Profimedia