La parterul blocurilor din România, păcănelele par o simplă vitrină, printre multe altele. Sunt, de fapt, o prelungire a disperării: o promisiune hipnotică pentru omul obosit, dator, singur, împins de gândul că poate, într-o seară, își repară viața dintr-un buton. Consiliile locale pot decide acum dacă activitățile de jocuri de noroc mai funcționează, sau nu, pe teritoriul lor. Jocurile de noroc duc la boli mintale, violență în familie, destrămarea relațiilor, neglijarea copiilor, fraude, furt și sărăcie, prin mutarea banilor dinspre hrană, chirie, sănătate și educație - către jocurile de noroc.

Frânturi dintr-o știre la radio. Mă urc în taxi chiar peste știrile de la ora 7.00 dimineața. Taximetristul, un bărbat pe la vreo 35–40 de ani, dă din cap scurt și zice: foto Getty Images

Dependenţa de jocuri de noroc, o afecţiune cronică, a devenit o problemă pe care o au tot mai multe persoane, fiind afectată sever nu doar viaţa jucătorilor, ci şi cea a familiilor acestora. Conform psihoterapeuţilor, în ciuda conştientizării efectelor negative pe care dependenţa de jocurile de noroc o are asupra persoanei şi a celor din jur, aceasta nu are capacitatea de a rezista impulsului de a juca. Foto:: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Sunt ca o molimă. Invadează oraș cu oraș, cartier cu cartier, stradă cu stradă. La cât de multe sunt, ai spune că cel puțin jumătate dintre românii activi intră zilnic în aceste stabilimente ca să-și încerce norocul. În jurul lor, mafii, interlopi și cămătari care îi împrumută pe pierzători cu dobândă, ca să le dea „o șansă” să-și recupereze paguba. Oameni distruși, familii făcute praf de adicții, copii care trăiesc în sărăcie pentru că tata joacă tot venitul la păcănele în ziua de salariu, vine acasă beat sau drogat, plin de frustrare că „a fost cât pe ce”, dar până la urmă a pierdut.