Ștefan Dărăbuș

Copiii nu mai coboară la scară, să se joace cu alți copii. Nu mai bat la ușa vecinului, nu mai întârzie în curtea blocului, nu mai vin cu genunchii juliți și nici cu obrajii roșii. Stau întinși pe pat, cu telefonul deasupra feței. Lumina e rece, degetul se mișcă mecanic, clip după clip, față după față, viață după viață. Unele perfecte, altele ridicole, dar toate mai interesante decât liniștea din cameră. foto: Profimedia

De 22 de ani sunt martor direct al ororilor pe care instituționalizarea le produce asupra copiilor orfani și o spun fără vreo urmă de echivoc: instituționalizarea e o formă de teroare de stat asupra copiilor orfani, sau separați de părinți. (Foto Patrick Landmann/ Sciencephoto / Profimedia)

Din păcate, copiii nu sunt luați în serios de politicieni nici măcar atunci când mor de foame, darmite când ajungem la cantitatea enormă de timp petrecută de copii în fața mediilor digitale. (Foto: Viacheslav Iakobchuk / Alamy / Alamy / Profimedia)

În ultimele luni, după cele mai conservatoare calcule, organizațiile neguvernamentale și societatea civilă, prin mobilizarea din comunități, au strâns cel puțin 20 milioane de euro, regăsiți în echipamente, resurse, bunuri de strictă necesitate, intervenții de urgență în comunități sărace și în spitale. Poate pare puțin, pentru că în mod evident, nu e suficient, pentru Ministrul Muncii.

Cele mai multe drame ale copiilor din țara noastră pornesc din sărăcie, iar acest lucru e cu atât mai evident acum, în mijlocul crizei prin care trecem. Mii de familii sunt pe cale să se destrame, iar viețile copiilor înseamnă lipsuri, boli și nesiguranță. Odată cu această pandemie, avem cu atât mai mulți copii și părinți care trăiesc în condiții cumplite. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Cu sistemul de sănătate în continuare politizat, suntem carne de tun. (Foto: Virgil Simionescu/ Inquam Photos)

Urmează, deci, o explozie de violență domestică, pentru că zeci de mii de mame vulnerabile și copiii lor sunt, mai mult ca oricând, total expuși, la dispoziția abuzatorilor. Sute de mii de copiii deja discriminați - vor fi discriminați și mai mult. Foto: Guliver/Getty Images

Acum, cu 300 lei lunar, fiecărui copil mai mare de doi ani îi revin 9,7 lei pe zi. Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Ce l-a făcut pe Vasile să se sinucidă?

În mod paradoxal, pentru cea mai importantă ”meserie” din lumea asta, cea de părinte, nu ai nevoie de nici o patalama, de nici o acreditare, nimeni nu trebuie să te declare apt să fii părinte, să crești copii, să-i educi, sau să-i pregătești pentru viață. (Foto Guliver/Getty Images)