România se află în fața unei crize energetice pe care încă o tratează administrativ, prin declarații liniștitoare, deși vulnerabilitățile sunt deja vizibile. Nu se pune problema, în acest moment, că România a rămas fără petrol sau carburanți. Există însă toate condițiile pentru apariția unei crize de preț, a unor dificultăți logistice și, într-un scenariu sever, a unor discontinuități temporare de aprovizionare.

O parte importantă a țițeiului importat provine acum din Statele Unite, Norvegia, Kazahstan și din țări ale Orientului Mijlociu. Este o poziție mai bună decât dependența masivă de un singur furnizor ostil. Dar dependența rămâne evidentă și se resimte prin fiecare șoc geopolitic, de la tensiunile din Orientul Mijlociu până la deciziile OPEC+ și vulnerabilitatea rutelor maritime. Foto: Getty Images

În ultimii ani, piața energetică europeană a trecut prin una dintre cele mai rapide reconfigurări din istoria sa. Invazia Ucrainei de către Rusia în 2022 a declanșat un val de sancțiuni care a rupt, cel puțin formal, relația energetică directă dintre Uniunea Europeană și Moscova. România, integrată istoric în fluxurile petroliere din zona Mării Negre și din spațiul ex-sovietic, a resimțit această schimbare în mod particular.

Va dura mult să ne scoatem din ADN cultura de pomeni creată în ultimii 15 ani. Toata lumea vrea compensare la prețul combustibilului, nimeni nu vrea să meargă cu mașina mai puțin sau mai încet, cum recomanda Alfred Stern, șeful OMV. Foto Peofimedia

În statisticile energetice globale, piața petrolului pare, la prima vedere, confortabil echilibrată. Pentru 2026, estimările indică o cerere mondială de aproximativ 105 milioane de barili pe zi, în timp ce capacitatea globală de producție este evaluată la 108 milioane de barili pe zi. Pe hârtie, rezultă că exista un excedent structural de 3–4 milioane de barili pe zi, adică aproape 3% din consumul global. foto profimedia

În timp ce analiștii încă dezbat ridicarea sau menținerea dobânzii de referință în SUA, zona euro și alte economii majore ale lumii, creșterea prețului petrolului transmite un semnal de îngrijorare. Foto Getty Images

Prețul petrolului brut a crescut în perioada de vară, fiind susținut de consumul din perioada vacanțelor, dar și de reduceri considerabile a rezervelor și de limitarea producției din partea statelor OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol). Foto Profimedia

În prezent, piețele de petrol și gaze sunt marcate de scăderi, cotația țițeiului Brent pierzând 34% față de vârful atins în mai 2022. (Foto: Richard Folwell/ Sciencephoto / Profimedia)

Plafonul de preț este „special conceput” pentru a reduce „capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune, limitând în același timp impactul războiului Rusiei asupra prețurilor globale la energie, în special pentru țările cu venituri mici și medii”, se arată în declarația comună adoptată de reprezentanții guvernamentali ale celor mai puternice economii din lume.

În timp ce multe țări au interzis sau au descurajat achizițiile din Rusia, China, India și mai multe națiuni din Africa și Orientul Mijlociu au crescut importurile. (Foto: AFP/ Profimedia)