Miniştrii de Finanţe din G7 au anunțat vineri, într-o declaraţie comună, că intenționează să implementeze o plafonare a preţurilor produselor petroliere şi a petrolului provenit din Rusia.
- Plafonul de preț este „special conceput” pentru a reduce „capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune, limitând în același timp impactul războiului Rusiei asupra prețurilor globale la energie, în special pentru țările cu venituri mici și medii”, se arată în declarația comună adoptată de reprezentanții guvernamentali ale celor mai puternice economii din lume.
- Plafonarea va ajuta la combaterea inflației, oferind în același timp o lovitură capacității Moscovei de a finanța războiul din Ucraina, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, în timp ce ministrul de finanțe al Germaniei, Christian Lindner, a spus că planul va limita veniturile Rusiei și va „reduce daunele economice aduse societăților noastre”. Oficialul german a mai declarat că țările mai puțin bogate ar putea beneficia de aderarea la măsura de plafonare, deoarece „altfel cu greu ar putea plăti prețurile mari”.
- Pe scurt, ca să se înțeleagă, o plafonare a prețurilor la petrol ar putea funcționa printr-un sistem care să reducă sau să interzică asigurarea sau finanțarea pentru transporturile de petrol rusesc peste o anumită sumă. Cu alte cuvinte, dacă un petrolier este de acord să primească un transport de petrol din Rusia la un preț mai mare decât tariful pe baril stabilit de G7, nu va putea obține serviciile de asigurare și financiare esențiale pentru ca o astfel de tranzacție să aibă succes.
- Plafonul este de așteptat să fie introdus în același timp cu embargourile planificate ale UE asupra petrolului rusesc: pe 5 decembrie 2022 pentru țiței și 5 februarie 2023 pentru produsele rafinate, cum ar fi motorina. Nivelul plafonului este încă în discuție.
- De altfel, G7 a transmis că este în căutarea unei coaliții ample pentru a maximiza eficienţa”.
- Importul de petrol rusesc reprezintă 44% din exporturile rusești și 17% din veniturile guvernamentale federale prin impozitare. Kremlinul a declarat vineri, prin vocea vicepremierului rus Alexander Novak, că Rusia va înceta să mai vândă petrol țărilor care impun limite de preț pentru resursele energetice ale Rusiei, limite despre care Moscova a spus că ar duce la destabilizarea semnificativă a pieței globale a petrolului.
- Un mecanism asemănător a fost stabilit ca parte a programului „Petrol contra hrană” al ONU în 1995, pentru a permite Irakului să vândă petrol în schimbul alimentelor și medicamentelor. Programul avea ca scop să răspundă nevoilor umanitare ale irakienilor, împiedicând în același timp guvernul lui Saddam Hussein să-și crească capacitățile militare.
- Cumpărătorii de petrol plăteau într-un cont administrat de banca BNP Paribas, iar banii au fost folosiți pentru a plăti despăgubiri de război către Kuweit și operațiunile ONU în Irak, iar cu banii rămași, Irakul putea să cumpere anumite bunuri. Dar acest program a fost afectat de corupție pe scară largă și abuzuri.
- Există în prezent „sancțiunile petroliere iraniene”, care funcționează destul de bine pentru a limita economia iraniană, permițând în același timp exporturile de petrol”. Recent, la începutul lunii august, SUA au anunţat noi sancţiuni pentru a împiedica Iranul să-şi vândă petrolul şi vizează de această dată companiile care îl transportă, în contextul eşecului discuţiilor de luni de zile dintre cele două ţări.
- Conform unei analize Reuters publicată după summitul din luna iunie al liderilor G7, costurile de producție ale Rusiei sunt de 3-4 dolari pe baril, iar firmele rusești ar avea profit chiar dacă prețul petrolului ar fi de 25-30 dolari pe baril.
- Corespondentul BBC Theo Leggett scrie că acordul G7 de a impune un plafon la prețul petrolului rusesc este cu siguranță simbolic. Cât de eficient este în practică va depinde de nivelul plafonului și de modul în care este aplicat.
- Leggett amintește că prețurile energiei au crescut de când Rusia a invadat Ucraina, iar veniturile din vânzările de petrol au ajutat la finanțarea războiului lui Vladimir Putin. Prin urmare, dacă va fi întrerupt acest ciclu financiar, războiul devine mult mai dificil.
- Numai că Theo Leggett mai precizează că în ultimele luni, petrolul rusesc a fost mult mai ieftin decât petrolul din alte surse tocmai din cauza unei combinații de sancțiuni oficiale și a reticenței unora de a face comerț cu el. Însă rafinăriile din locuri precum India și China au fost încântate să cumpere petrol rusesc și, în consecință, veniturile Rusiei au rămas constante.
- Prin urmare, plafonul preţurilor produselor petroliere şi a petrolului trebuie să fie mult mai mic decât nivelul la care se tranzacționează deja petrolul rusesc, iar mecanismul de aplicare trebuie să fie absolut perfect, căci diavolul stă în detalii, iar detaliile nu le cunoaștem încă.
- Dar nu numai despre plafonarea a preţurilor produselor petroliere şi a petrolului rusesc s-a vorbit azi. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în cadrul unei reuniuni a parlamentarilor conservatori din Germania, că a sosit momentul să fie stabilită o plafonare a preţului gazului rusesc, care vine prin conducte spre Europa, pentru a lupta contra încercărilor preşedintelui Vladimir Putin de a manipula piaţa europeană a energiei.
- „Plafonarea poate fi propusă la nivel european şi există de asemenea baza juridică pentru taxarea suplimentară a profiturilor excepţionale, ca măsură de urgenţă într-un moment de criză. În ultimele luni am lucrat din greu la nivel european pentru a lupta contra manipulărilor preşedintelui Vladimir Putin. Am convenit capacităţi comune de stocare a gazelor şi până acum gradul de umplere este de 80%, în medie, cu două luni mai devreme decât ne aşteptam. Iar Norvegia exportă în UE o cantitate de gaze mai mare decât cea livrată de Rusia”, a adăugat șefa executivului comunitar al UE.
- „Dar toate acestea nu sunt suficiente: vedem că piaţa electricităţii nu mai funcţionează din cauza perturbărilor masive provocate de manipulările preşedintelui Putin. Rusia optează acum mai degrabă să ardă gazele decât să livreze Europei volumele contractate”, a ținut să mai precizeze Ursula von der Leyen.
- CNN scria încă de joi că executivul comunitar al UE ia în considerare în prezent opţiuni de a plafona preţurile energiei şi de a reduce cererea de energie electrică, ca parte a unei strategii de a gestiona creşterea bruscă a costurilor energiei cauzată parţial de consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina.
- „Există speculaţii, există incertitudine pe piaţă şi de aceea facem eforturi şi mai intense acum pentru a vedea ce altceva trebuie făcut”, declara și Mechthild Wörsdörfer, director general adjunct al departamentului de energie al Comisiei Europene.
- Europa încearcă să găsească surse alternative pentru livrările ruseşti de gaze, după ce Kremlinul şi-a semnalat disponibilitatea de a pedepsi UE pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Se lucrează la măsuri de urgenţă privind preţurile energiei electrice. Ar putea exista şi ceva în ceea ce priveşte reducerea cererii de energie electrică”, a spus Wörsdörfer în timpul unei reuniuni a comitetului pentru energie al Parlamentului European privind planurile pentru iarnă.
- Bruxelles-ul analizează, de asemenea, posibilitatea de a impozita profiturile excepţionale pe care companiile le obţin din creşterea preţurilor la energie, a declarat Wörsdörfer. Ţările UE sunt responsabile pentru impozitele naţionale, iar Comisia a declarat în luna mai că guvernele pot impozita profiturile obţinute de companii din preţul ridicat al gazelor şi pot folosi veniturile pentru a compensa facturile mai mari la electricitate.
- Italia a introdus deja o taxă pe veniturile excepţionale din energie. Orice impozit la nivelul UE ar avea nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de ţări membre. Unii lideri cer ca UE să ia mai multe măsuri pentru a reduce costurile. Italia, Belgia şi Republica Cehă se numără printre cei care doresc o plafonare a preţului gazelor la nivelul întregului bloc, în timp ce Franţa şi Grecia doresc ca Europa să decupleze preţul energiei electrice de preţul în creştere al gazelor.
- Wörsdörfer a adăugat că Bruxelles-ul caută pe „termen mediu spre lung” să îşi schimbe structura pieţei energiei electrice, subliniind că „este nevoie de timp”. Potrivit lui Wörsdörfer, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte planul Comisiei de a aborda preţurile energiei pe 14 septembrie.
- În Europa, preţurile la gaze sunt de peste zece ori mai ridicate decât media din această perioadă a anului, destabilizând economiile, subminând euro şi sporind presiunile asupra politicienilor pentru a atenua impactul inflaţiei ridicate.
- Iar în tot acest context, purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că gazoductul Nord Stream 1, care furnizează Europei gaz rusesc, este „în pericol”, deoarece doar o turbină este operațională.
- Conducta, care trece pe sub Marea Baltică și ajunge până în Germania, a fost închisă miercuri, pe 31 august, pentru trei zile de întreținere, aceasta fiind cea mai recentă închidere dintr-o serie de opriri ale aprovizionării care au contribuit la intensificarea crizei energetice în Europa.
- Nord Stream 1 funcționa deja la o capacitate de 20% chiar înainte ca fluxurile să fie oprite în această săptămână pentru întreținere. Livrările ar urma să fie reluate la primele ore ale zilei de sâmbătă.
- Temerile legate de intensificarea crizei energetice în această iarnă au dus la creșterea prețului gazului, care în final a avut ca efect creșterea profiturilor pentru companiile energetice precum BP și Shell, conform The Guardian. În plus, directorul executiv al Shell, Ben van Beurden, care se pregătește să demisioneze anul viitor după aproape un deceniu, a avertizat la începutul acestei săptămâni că lipsa de gaze în Europa va dura probabil câțiva ani, crescând perspectiva unei raționalizări continue a energiei.
- Într-un articol semnat pe 26 iulie în The Brussels Times de Otilia Nuțu de la Expert Forum și Ana Furtună de Eastern Partnership Civil Society Forum se precizează că ceea ce trebuie să se urmărească în acest an este conceperea unor măsuri care să unească întreaga UE, atât politicienii, cât și opinia publică, și să trateze pe o singură voce cu Rusia în ceea ce privește importurile de gaze. Astfel, modalitatea de a atinge acest obiectiv este un plafon de preț pentru importurile rusești, combinat cu un mecanism de solidaritate menit să descurajeze Gazprom să facă ceea ce a făcut până acum: să taie selectiv livrările de gaze pentru a diviza UE.
- Cele două experte în energie indică faptul că regimul de la Kremlin joacă la cacealma. Eroarea fundamentală din spatele gândirii noastre din aceste zile, spun acestea, este presupunerea că Moscova are o flexibilitate infinită pentru a reduce livrările de gaze către UE. Dar există constrângeri fizice în sistemul de gaz rusesc care exclud pur și simplu această opțiune.
- În analiză se precizează că Rusia poate face doar reduceri selective și temporare, către anumite țări sau anumiți consumatori, nu către întreaga UE sau pentru tot restul anului. Reducerile maxime pe care le permite Rusia pot fi ușor de depășit de o UE unită, care dispune atât de infrastructura, cât și de stocarea necesară pentru a face față problemelor din întreaga UE și din fiecare țară în parte.
- Kremlinul se poate juca în continuare cu reduceri selective, dar cuplarea plafonului de preț cu un mecanism simplu de solidaritate va descuraja Gazpromul să încerce măcar. Mecanismul de solidaritate ar fi următorul. Dacă o țară suferă reduceri, celelalte țări vor interveni imediat pentru a umple golul, în cantități adaptate la capacitățile de interconectare disponibile. Acest lucru este fezabil pentru câteva zile sau săptămâni și până la mai mulți miliarde de metri cubi. UE în ansamblul său este perfect capabilă să facă față cantităților și perioadelor pe care Rusia le poate tăia de acum înainte, atât în ceea ce privește disponibilitatea gazelor în depozite, cât și în infrastructură, mai precizează cele două experte în energie.
- Leggett amintește că prețurile energiei au crescut de când Rusia a invadat Ucraina, iar veniturile din vânzările de petrol au ajutat la finanțarea războiului lui Vladimir Putin. Prin urmare, dacă va fi întrerupt acest ciclu financiar, războiul devine mult mai dificil.
- Numai că Theo Leggett mai precizează că în ultimele luni, petrolul rusesc a fost mult mai ieftin decât petrolul din alte surse tocmai din cauza unei combinații de sancțiuni oficiale și a reticenței unora de a face comerț cu el. Însă rafinăriile din locuri precum India și China au fost încântate să cumpere petrol rusesc și, în consecință, veniturile Rusiei au rămas constante.
- Prin urmare, plafonul preţurilor produselor petroliere şi a petrolului trebuie să fie mult mai mic decât nivelul la care se tranzacționează deja petrolul rusesc, iar mecanismul de aplicare trebuie să fie absolut perfect, căci diavolul stă în detalii, iar detaliile nu le cunoaștem încă.
- Dar nu numai despre plafonarea a preţurilor produselor petroliere şi a petrolului rusesc s-a vorbit azi. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în cadrul unei reuniuni a parlamentarilor conservatori din Germania, că a sosit momentul să fie stabilită o plafonare a preţului gazului rusesc, care vine prin conducte spre Europa, pentru a lupta contra încercărilor preşedintelui Vladimir Putin de a manipula piaţa europeană a energiei.
- „Plafonarea poate fi propusă la nivel european şi există de asemenea baza juridică pentru taxarea suplimentară a profiturilor excepţionale, ca măsură de urgenţă într-un moment de criză. În ultimele luni am lucrat din greu la nivel european pentru a lupta contra manipulărilor preşedintelui Vladimir Putin. Am convenit capacităţi comune de stocare a gazelor şi până acum gradul de umplere este de 80%, în medie, cu două luni mai devreme decât ne aşteptam. Iar Norvegia exportă în UE o cantitate de gaze mai mare decât cea livrată de Rusia”, a adăugat șefa executivului comunitar al UE.
- „Dar toate acestea nu sunt suficiente: vedem că piaţa electricităţii nu mai funcţionează din cauza perturbărilor masive provocate de manipulările preşedintelui Putin. Rusia optează acum mai degrabă să ardă gazele decât să livreze Europei volumele contractate”, a ținut să mai precizeze Ursula von der Leyen.
- CNN scria încă de joi că executivul comunitar al UE ia în considerare în prezent opţiuni de a plafona preţurile energiei şi de a reduce cererea de energie electrică, ca parte a unei strategii de a gestiona creşterea bruscă a costurilor energiei cauzată parţial de consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina.
- „Există speculaţii, există incertitudine pe piaţă şi de aceea facem eforturi şi mai intense acum pentru a vedea ce altceva trebuie făcut”, declara și Mechthild Wörsdörfer, director general adjunct al departamentului de energie al Comisiei Europene.
- Europa încearcă să găsească surse alternative pentru livrările ruseşti de gaze, după ce Kremlinul şi-a semnalat disponibilitatea de a pedepsi UE pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Se lucrează la măsuri de urgenţă privind preţurile energiei electrice. Ar putea exista şi ceva în ceea ce priveşte reducerea cererii de energie electrică”, a spus Wörsdörfer în timpul unei reuniuni a comitetului pentru energie al Parlamentului European privind planurile pentru iarnă.
- Bruxelles-ul analizează, de asemenea, posibilitatea de a impozita profiturile excepţionale pe care companiile le obţin din creşterea preţurilor la energie, a declarat Wörsdörfer. Ţările UE sunt responsabile pentru impozitele naţionale, iar Comisia a declarat în luna mai că guvernele pot impozita profiturile obţinute de companii din preţul ridicat al gazelor şi pot folosi veniturile pentru a compensa facturile mai mari la electricitate.
- Italia a introdus deja o taxă pe veniturile excepţionale din energie. Orice impozit la nivelul UE ar avea nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de ţări membre. Unii lideri cer ca UE să ia mai multe măsuri pentru a reduce costurile. Italia, Belgia şi Republica Cehă se numără printre cei care doresc o plafonare a preţului gazelor la nivelul întregului bloc, în timp ce Franţa şi Grecia doresc ca Europa să decupleze preţul energiei electrice de preţul în creştere al gazelor.
- Wörsdörfer a adăugat că Bruxelles-ul caută pe „termen mediu spre lung” să îşi schimbe structura pieţei energiei electrice, subliniind că „este nevoie de timp”. Potrivit lui Wörsdörfer, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte planul Comisiei de a aborda preţurile energiei pe 14 septembrie.
- În Europa, preţurile la gaze sunt de peste zece ori mai ridicate decât media din această perioadă a anului, destabilizând economiile, subminând euro şi sporind presiunile asupra politicienilor pentru a atenua impactul inflaţiei ridicate.
- Iar în tot acest context, purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că gazoductul Nord Stream 1, care furnizează Europei gaz rusesc, este „în pericol”, deoarece doar o turbină este operațională.
- Conducta, care trece pe sub Marea Baltică și ajunge până în Germania, a fost închisă miercuri, pe 31 august, pentru trei zile de întreținere, aceasta fiind cea mai recentă închidere dintr-o serie de opriri ale aprovizionării care au contribuit la intensificarea crizei energetice în Europa.
- Nord Stream 1 funcționa deja la o capacitate de 20% chiar înainte ca fluxurile să fie oprite în această săptămână pentru întreținere. Livrările ar urma să fie reluate la primele ore ale zilei de sâmbătă.
- Temerile legate de intensificarea crizei energetice în această iarnă au dus la creșterea prețului gazului, care în final a avut ca efect creșterea profiturilor pentru companiile energetice precum BP și Shell, conform The Guardian. În plus, directorul executiv al Shell, Ben van Beurden, care se pregătește să demisioneze anul viitor după aproape un deceniu, a avertizat la începutul acestei săptămâni că lipsa de gaze în Europa va dura probabil câțiva ani, crescând perspectiva unei raționalizări continue a energiei.
- Într-un articol semnat pe 26 iulie în The Brussels Times de Otilia Nuțu de la Expert Forum și Ana Furtună de Eastern Partnership Civil Society Forum se precizează că ceea ce trebuie să se urmărească în acest an este conceperea unor măsuri care să unească întreaga UE, atât politicienii, cât și opinia publică, și să trateze pe o singură voce cu Rusia în ceea ce privește importurile de gaze. Astfel, modalitatea de a atinge acest obiectiv este un plafon de preț pentru importurile rusești, combinat cu un mecanism de solidaritate menit să descurajeze Gazprom să facă ceea ce a făcut până acum: să taie selectiv livrările de gaze pentru a diviza UE.
- Cele două experte în energie indică faptul că regimul de la Kremlin joacă la cacealma. Eroarea fundamentală din spatele gândirii noastre din aceste zile, spun acestea, este presupunerea că Moscova are o flexibilitate infinită pentru a reduce livrările de gaze către UE. Dar există constrângeri fizice în sistemul de gaz rusesc care exclud pur și simplu această opțiune.
- În analiză se precizează că Rusia poate face doar reduceri selective și temporare, către anumite țări sau anumiți consumatori, nu către întreaga UE sau pentru tot restul anului. Reducerile maxime pe care le permite Rusia pot fi ușor de depășit de o UE unită, care dispune atât de infrastructura, cât și de stocarea necesară pentru a face față problemelor din întreaga UE și din fiecare țară în parte.
- Kremlinul se poate juca în continuare cu reduceri selective, dar cuplarea plafonului de preț cu un mecanism simplu de solidaritate va descuraja Gazpromul să încerce măcar. Mecanismul de solidaritate ar fi următorul. Dacă o țară suferă reduceri, celelalte țări vor interveni imediat pentru a umple golul, în cantități adaptate la capacitățile de interconectare disponibile. Acest lucru este fezabil pentru câteva zile sau săptămâni și până la mai mulți miliarde de metri cubi. UE în ansamblul său este perfect capabilă să facă față cantităților și perioadelor pe care Rusia le poate tăia de acum înainte, atât în ceea ce privește disponibilitatea gazelor în depozite, cât și în infrastructură, mai precizează cele două experte în energie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Piața nu mai funcționează pentru că este o piață falsă, creată pe un model teoretic absurd, care a descurajat investițiile în energii ”fosile” pentru că nu sunt verzi, deci sunt câh! Ei ce să vezi, uite că fără ele prețurile urcă la cer!
Putin doar profită la maximum de miopia liderilor europeni.
Soluția? Repornirea producției din sursele clasice - redeschiderea de mine și exploatări de gaze, termocentrale și centrale nucleare. Nu sunt conforme cu pactul verde european? Nasol! Atunci stăm la mâna lui Putin și dăm vina pe el pentru incapacitatea noastră de a ne asigura independența energetică. Să vedeți ce ecologiști o să devină oamenii obișnuiți după o iarnă de stat în frig. Pun pariu c-o să facă alergie când vor auzi de politici verzi și alte abureli.