Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Prețul petrolului, în continuare volatil, pe fondul decalajului cerere-ofertă

petrol - oil

Foto Profimedia

Prețul petrolului brut a crescut în perioada de vară, fiind susținut de consumul din perioada vacanțelor, dar și de reduceri considerabile a rezervelor și de limitarea producției din partea statelor OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol).

La începutul lunii august, Arabia Saudită a anunțat o prelungire a reducerii voluntare a producției de un milion de barili pe zi (bpd) până la sfârșitul lunii septembrie, adăugând că reducerea ar putea fi prelungită dincolo de această dată sau chiar majorată. Rusia a declarat la rândul ei că va reduce exporturile de petrol cu 300.000 bpd în septembrie, fiind posibilă o extindere a măsurii și în luna octombrie.

Sentimentul pe termen scurt a fost influențat și de o serie de îngrijorări legate de ofertă cauzate de un uragan care se îndreaptă spre Coasta Golfului Mexicului din SUA.

Prețul țițeiului a crescut după ce China a luat măsuri de stimulare a economiei, deși investitorii au rămas îngrijorați de ritmul lent de creștere, precum și de noi majorări ale dobânzilor din SUA, care ar putea diminua cererea. Redresarea economică post pandemică a Chinei a fost afectată de problemele de pe piața imobiliară, a cheltuielilor de consum slabe și a încetinirii ritmului de creștere a creditării. Acești factori au determinat Beijingul să reducă ratele cheie de politică monetară pentru a susține activitatea din cel mai mare stat importator de petrol din lume.

Rezervele de țiței au scăzut de la începutul lunii martie și se situează în prezent la aproximativ 434 de milioane de barili în Statele Unite. Rezervele comparative, care se referă la rezervele curente în comparație cu nivelurile din anul trecut și cu media pe cinci ani, sunt, de asemenea, în scădere. Cel mai recent raport oficial privind variația săptămânală a rezervelor de petrol din SUA publicat pe 30 august a arătat o scădere cu 10,5 milioane a stocurilor de țiței. În prezent, stocurile de petrol și de produse derivate ale petrolului sunt mai mici decât media ultimilor 5 ani. Acest lucru indică faptul că nu mai este prezentă o ofertă excesivă. Specialiștii estimează că, până la sfârșitul acestui an, deficitul pieței de petrol va fi în medie de aproximativ două milioane de barili pe zi.

Presupunând că Statele Unite reprezintă aproximativ 25% din acest deficit, nivelul stocurilor ar putea scădea cu 60 de milioane de barili până la sfârșitul anului. La fel de important, acest deficit nu poate fi completat cu rezerve strategice, care au fost reduse la cele mai scăzute niveluri din anii 1980 în ultimii doi ani. Epuizarea suplimentară a rezervelor ar trebui să susțină prețuri mai mari ale țițeiului decât cele observate în prezent și doar o recesiune economică semnificativă în China ar putea modifica această situație.

Cele mai recente date complete privind cererea din China pentru luna mai au arătat un consum record de țiței și produse petroliere în țară.

Pe 30 august, Barclays și-a majorat prognoza privind prețul Brent pentru 2024 cu 8 dolari pe baril, până la 97 de dolari pe baril deoarece se așteaptă ca piața să fie și mai dezechilibrată în anul viitor. În plus, banca prognozează un deficit de ofertă de 670 de mii de barili pe zi (kb/d) în 2023 și de 250 kb/d în 2024.

Potrivit Barclays, încetinirea creșterii ofertei din partea statelor non-OPEC+, determinată în principal de SUA și subproducția persistentă a mai multor producători OPEC+ din cauza constrângerilor structurale, susține ipoteza care stă la baza unei viziuni constructive asupra prețurilor petrolului.

Analizând dinamica de pe piața petrolului, se poate observa că prețul Brent a atins un maxim local pe 10 august la 88 de dolari per baril, de unde ulterior s-a retras până la un minim de 82 dolari per baril. O cotație similară a fost atinsă în aprilie înainte de deprecierea extinsă din următoarele luni. Prețul benzinei la pompă a înregistrat în august cea mai ridicată valoare din noiembrie 2022, la 7,22 lei pe litru.

În mod normal, există un decalaj de câteva luni între prețul țițeiului și cel la pompă, însă din aprilie s-a creat o corelație directă mai strânsă și care nu prezintă un decalaj de timp atât de ridicat. Astfel, prețul s-a redus treptat începând din aprilie și a început să avanseze din iulie.

Tendințele sezoniere arată că luna noiembrie tinde să ducă la atingerea unor maxime locale. Dacă urmărim evoluția de anul trecut, această ipoteză este confirmată, benzina atingând un maxim local la 7,25 lei pe litru, în timp ce petrolul Brent atingea un maxim local ușor sub pragul psihologic de 100 de dolari. Astfel, sfârșitul de an ar putea fi caracterizat de prețuri ridicate ale petrolului.

Tendința din acest an începe să semene cu cea din 2017, când nivelurile stocurilor au scăzut până la sfârșitul anului din cauza reducerilor producției OPEC.

În octombrie, este programată o reuniune OPEC+ pentru a discuta viitorul acordului de limitare a producției. Importanța evenimentului este subliniată de scăderea continuă a stocurilor începând din martie.

Piața petrolului prezintă în continuare un nivel ridicat de reactivitate și orice schimbare a perspectivelor în ceea ce privește cererea sau oferta poate modifica semnificativ scenariul de bază.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Privesc reportajele care relatează despre cei 100.000 de oameni din Prahova stând la cozi cu bidoanele să ia apă. Dacă ar fi fără sonor și cuvinte scrise pe ecran, aș putea să cred că sunt din Ucraina. De o săptămână în România se petrece o criză umanitară tipică distrugerilor provocate de război – dar încă fără război. România arată de parcă în toate instituțiile statului ar fi plantați sabotori profesioniști. De fapt, e vorba de impostori amatori. Amatori de bani mulți, câștigați fără să miște un deget – poate altă parte a corpului.

Citește mai mult

Călin Georgescu Alba Iulia

“Azi nu simt bucurie, ci durere”. Asta a spus Călin Georgescu la Alba Iulia, locul simbol în care se întâlnesc românii de Ziua Națională să își amintească de faptul că în unire stă puterea. Nu voi comenta azi în niciun fel faptul că un om care este considerat de autoritățile române un “candidat al Moscovei” are libertatea de a convoca mitinguri în zile simbolice și nici că își permite sub ochii forțelor de ordine să cheme românii “la luptă” și la “sacrificiu”. El având un dosar penal pentru complicitate la tentativa de răsturnare a ordinii constituționale. Foto: Inquam Photos

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult