Cristian Popa

Într-o Europă devastată de război și extrem de fragmentată, Monnet nu a încercat să construiască o uniune peste noapte. foto: Credit: ALEXANDROS MICHAILIDIS / Alamy / Profimedia

România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv. România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv. Foto: Inquam Photos / George Călin

În mod normal, piețele și băncile centrale se mișcă în aceeași direcție, dar nu mereu și în același ritm. Când nu o fac, de obicei înseamnă că piețele anticipează o realitate economică diferită de cea luată în calcul de factorii de decizie. foto: Seth Wenig / AP / Profimedia

Modelul bazat pe forță de muncă ieftină își atinge limitele: de acum înainte creșterea economică trebuie să vină din productivitate, nu din avantajul costurilor reduse. Foto Getty Images

Cine mergea cu mașina prin țară în 2003 își amintește care era situația drumurilor la acea vreme. Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP / Profimedia

Într-un moment în care pare că direcția europeană a României este pusă sub semnul întrebării, cred că este util să privim cu atenție ce a însemnat, cu adevărat, proiectul european pentru țara noastră. Iar dacă vrem să înțelegem ce impact a avut aderarea la Uniunea Europeană asupra României, e suficient să privim datele, așa cum o fac economiștii. Cifrele nu mint, nu exagerează, nu manipulează și nu pot fi ignorate. foto: Muhammad Mostafigur Rahman / Alamy / Alamy / Profimedia

Băncile centrale din țările industrializate au făcut erori serioase: au eșuat să diagnosticheze corect impactul pandemiei Covid-19 asupra economiilor proprii și au tipărit bani de o magnitudine ce a dus la inflație, mult înainte de războiul din Ucraina. Foto: Alamy / Profimedia

Deficitele gemene reprezintă o vulnerabilitate macroeconomică importantă la acest moment. Explic mai jos de ce. În primul rând, se numesc gemene pentru că ele cresc împreună, precum copiii gemeni, deficitul bugetar creează deficit de cont curent al balanței de plăți. Însă copiii ne plac, deficitele nu. Foto: Getty Images

Inflația apare ca rezultat al suprastimulării economiei de către decidenți, deci din intervenția statului. Foto: Getty Images

„Mâna invizibilă” a piețelor libere, cea care aliniază cererea cu oferta, funcționează de-o vecie, și acționează asupra a milioane de produse prin miliarde de tranzacții, așezând lucrurile cum nici un planificator central (sau birocrat, sau conducător, sau dictator, sau cel mai puternic calculator/inteligență artificială) nu o poate face. Foto: Inquam Photos/Virgil Simonescu