Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?
Pentru că se autodecretau rasă superioară cetățenilor obișnuiți (mulți dintre ei fiind de origine nobiliară). Argumentul, explicația, demonstrația erau considerate o înjosire intelectuală. „Prostimea”? Să bage la cap ce auzeau, oricum li se făcea o favoare în felul ăsta. Socrate era mai pervers – el nu enunța adevăruri personale, o făcea pe prostul, pe nedumeritul, încolțindu-și adversarii cu contradicții și negații.
Mai adânc, atât presocraticii cât și post, fie că admiteau existența zeilor fie că nu, năzuiau să fie asemenea zeilor. Orice sentință emisă de ei trebuia să fie un principiu ordonator, care să „dea naștere” unui Univers structurat din haosmosul lumii înconjurătoare.
Acest mod de gândire și comunicare a rămas dominant peste 2000 de ani. Ba îl mai întâlnim și astăzi: profesori care predică de la catedră, pretinzând ca elevul să reproducă cât mai exact cuvintele magistrului, chiar dacă nu înțelege mare lucru. Or, profesor adevărat este cel care te învață să gândești, nu cel care îți bombardează capul cu date, citate și prefabricate de cunoaștere.
Iată de ce, pun mai mult preț pe efortul de a demonstra cu mijloace proprii, decât pe rezultatul problemei.
Au rezolvat problema mingii și Ecuatorului: Bogdan Ghiț, Ovidiu Stan, Cristian Dan, Ionel Jantea, Emil Miga, Adrian Comăniță. Nu i-am luat în considerare pe cei care au scris doar răspunsul, ½ π, fără demonstrație, fie și nefinalizată. Interesant este că o variantă a acestei probleme o propunea filosoful și logicianul Ludwig Wittgenstein discipolilor săi.
Problema negrului de fum întins pe gheață: Costin Jugureanu, Alexandru Trentea.
Problema buburuzelor, Dalia Trandafir și Stelian Uta.
Toate 3 problemele, cu demonstrație: Mihai Radu, Lucreția Sfetcu, Ioan Gavrilă, Mihai Andreescu.
Închei cu demonstrația completă, pe care o așteptam la problema buburuzelor:
Sunt posibile 4 situații cu două afirmații – adevărată/adevărată, falsă/adevărată, adevărată/falsă, falsă/falsă. Prima este imposibilă, întrucât cel puțin o buburuză minte. A doua și a treia, la fel, deoarece dacă una dintre ele este falsă, cealaltă nu poate fi adevărată. Singura combinație logic corectă este că ambele buburuze mint. Prin urmare, cea cu puncte negre e băiat, cea cu puncte roșii este fată. Faptul că nu există buburuze cu puncte roșii trebuia neglijat ca irelevant, problema era de logică, nu de entomologie.
P.S.
Din pricina părții întâi a articolului, oamenii serioși care au postat pe acest site au fost literalmente înecați de valul fetid al sutelor de netanderthali (nu neanderthali) și cretinetzi, preocupați să-i aducă sussemnatului cele mai scârboase insulte.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
