Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Turnul Babel

turnul Babel - Credit: Historic Images / Alamy / Profimedia

foto: Historic Images / Alamy / Profimedia

Legenda spune că Turnul Babel a rămas neterminat când oamenii au încetat să mai vorbească aceeași limba și au încetat să se mai coordoneze. La fel și cu deficitul bugetar al României. Obiectivul micșorării lui semnificative și constante nu va fi atins atâta vreme cât cei chemați să rezolve problema vor continua să vorbească limbi diferite.

Marea confuzie care se face este aceea că se vorbește despre ajustări bugetare în general, ignorând faptul că există de fapt două categorii importante și foarte diferite de ajustări: ajustările bugetare “ritualice” și ajustările bugetare de impact.

Ajustările bugetare “ritualice” sunt cele care presupun corectarea unor decizii abuzive, neetice sau discriminatorii. Putem include aici sistemul pensiilor speciale, suprapopularea unor instituții sau companii de stat, salariile, cheltuielile sau investițiile excesive sau nejustificate.

Problema este că există un grup important de analiști/decidenți care consideră că doar aceste ajustări “ritualice” vor fi suficiente pentru a corecta cea mai mare parte din deficitul bugetar. Această ipoteză este falsă, economiile nefiind nici pe departe suficient de mari pentru a genera cei 40 de miliarde necesari pentru acest an. Asta face ca o altă categorie de analiști/decidenti să considere că astfel de ajustări pot fi amânate sau ignorate, având în vedere că suntem deja în criză de timp și avem nevoie de rezultate imediate. Din acest motiv, acest al doilea segment de lideri de opinie consideră că măsurile care contează cu adevărat sunt cele de impact, care ne ajută să răspundem așteptărilor Comisiei Europene, agențiilor de rating și investitorilor, minimizând astfel riscul de a fi penalizați.

Adepții tăierilor “ritualice” sunt focalizați mai ales pe tăierea cheltuielilor, în timp ce adepții măsurilor de impact sunt axați mai degrabă pe creșterea veniturilor fiscale.

Pasul esențial care trebuie făcut de ambele grupuri pentru a ieși din blocajul actual este recunoașterea faptului că cele două abordări nu sunt alternative, ci complementare. Ambele tipuri de ajustări sunt de fapt necesare și iată de ce.

Marea problemă a decidenților politici din România nu este doar rezolvarea deficitului bugetar, ci, în egală măsură, rezolvarea deficitului de încredere. Populația nu va accepta ajustările care chiar contează financiar, fără un șir de semnale care să instaureze, chiar și parțial, încrederea că guvernanții îi tratează pe toți la fel, fără a face discriminări pentru o categorie profesională/socială sau alta. Acesta este rolul ajustărilor “ritualice”, rolul de a începe restabilirea încrederii . Pentru că, altminteri, din punct de vedere bugetar, impactul lor va fi extrem de limitat. Dar nu se poate trece la măsurile care contează fără primele semnale menite să restabilească încrederea. Iar asta se poate face doar prin ajustările “ritualice”.

În același timp, trebui gândite și puse în aplicare și acele măsuri care chiar contează. Iar acestea se împart în două categorii: cele care dau rezultate imediate, precum creșterea de taxe și impozite, și cele care pot avea consecințe doar începând cu 2026, precum eliminarea evaziunii la TVA. În acest moment, România are nevoie de măsuri cu rezultate imediate, care să arate către observatori o inversare de tendință în ce privește deficitul bugetar și hotărârea de a atinge obiectivele vizate pentru acest an.

Însă drumul dificil al ajustării fiscale nu se va termina în 2025! De fapt, el de abia începe. Asta înseamnă că celelalte măsuri, care vor începe să producă efecte de abia începând cu 2026, vor fi și ele absolut necesare pentru a continua consolidarea fiscală. Din acest motiv, temerea că odată cu creșterea anumitor taxe și impozite se vor abandona orice alte măsuri de eliminare a evaziunii și discriminării fiscale nu mi se par justificate. Fără ele, România nu va avea cum să-și scadă deficitul bugetar cu câte un punct procentual pe an în următorii 7 ani.

Această falie între adepții ajustărilor “ritualice” și cei ai ajustărilor de impact ar trebui închisă cât mai rapid prin recunoașterea faptului că, de fapt, ambele sunt necesare și că trebuie declanșate împreună pentru a aborda simultan cele două mari deficite cu care se confruntă România: cel de încredere și cel bugetar. Iar ordinea nu e întâmplătoare…

articol publicat anterior pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Stimate domn , daca imi permiteti sa va parafrazez .
    Singura '' mare confuzie '' a fost credulitatea unei parti a electoratului care a crezut fiind manipulata ca , coabitarea intre dl.Nicusor Dan , independent si fara partid, si PSD ,va fi una productiva..
    Este ca si cum, as da spre administrate firma falimentara fostului proprietar..
    Sa vedem ca va urma , dar ma tem ca multi isi vor regreta votul...
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult