Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Dezbaterea publică despre nota de la bacalaureat de acum aproape 40 de ani a lui Marcel Ciolacu a creat, de la caz la caz, indignare, curiozitate, îngrijorare sau emoție, urmate mai mult ca sigur de reflexul multor români de a merge la sertarul cu documentele „clasificate” ale familiei spre a verifica ce notă au luat la examenul cu pricina. În 1985 și 1986 dădeau bacalaureatul o mare parte dintre adolescenții născuți în 1967 și 1968, 520.000 și respectiv 500.000, așadar în jurul a un milion de tineri.
Bacalaureatul de acum 40 de ani se dădea în altă manieră și era un examen care într-un anume fel încurca examenul de admitere la facultate - de fapt absolvenții erau focusați pe admiterea la facultate, unde erau concurențe de 10-20 pe loc.
Chiar dacă partidul trebuia să raporteze un număr mare de absolvenți de bacalaureat, examenul era chiar foarte greu. Patru zile de probe, matematică, limba română, o materie suplimentară în funcție de liceul absolvit și, în plus, o probă practică din meseria în care s-au pregătit – toți absolvenții de liceu, în caz că nu luau bacalaureatul sau nu intrau la facultate, plecau în lume cu o profesie în mână. Decrețeii făceau pe timpul liceului practică obligatorie în fabrici de producție, pe șantiere de construcții sau în ferme agricole, calificându-se într-o meserie. Învățământ dual, însă pentru toți.
Toți decrețeii care au dat bacalaureatul în 1985 și 1986 știu că nu nota de la examen i-a ajutat în carieră și viață, indiferent ce au făcut mai departe. Sistemul de învățământ de atunci, atent conectat la piața muncii, este cel care a făcut diferența.
Nu am găsit date despre rata de promovare la bacalaureatul de acum aproape 40 de ani, din 1985 și 1986, când dădeau examenul decrețeii din cel mai mare contingent de populație măsurat vreodată în România. Datele din 2024, când au dat bacalaureatul zoom-erii născuți marea majoritate în 2006 - circa 198.000 de copii, sub jumătate față de cei născuți în 1967 și 1968 - arată că la examen s-au prezentat doar 115.000 de zoom-eri, cu o rată de promovare de 76% în vară și una ridicolă, de 24%, în toamnă. Dar promovabilitatea reală din vară este de fapt de 55% dacă ne raportam la numărul de copii născuți în 2006 care trebuiau să dea bacalaureatul anul ăsta. Restul, i-am „pierdut” pe parcurs. România Educată, însă doar pentru jumătate dintre copiii noștri.
Toată povestea asta cu nota de la bacalaureat care a distras, mai bine spus a manipulat atenția opiniei publice, este o glumă proastă. Nu ne-a lăsat să ne concentrăm pe problemele vechi și noi din sistemul de educație - consumul de droguri, alcool și țigări, școlile supraaglomerate în 3 schimburi, abandonul școlar, creșterea NEET-ului, ineficiența sistemului de învățământ dual, facultățile de diplome și multe-multe altele. Dar în primul rând pe prăpastia dintre programa școlară și universitară și piața muncii.
Nu sunt de ajuns investițiile cu care se vor lăuda politicienii pe 9 septembrie și nu are nici o importanță nota la bacalaureat. Avem nevoie de un sistem de învățământ foarte bine conectat la piața muncii. Rata de angajare, un indicator de eficiență despre care toți vorbesc, dar pe care nu și-l asumă nimeni.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Conform dexonline.ro:
decrețel, decreței s. m. copil născut în perioada 1968-1990, când regimul comunist a interzis avorturile și a descurajat folosirea mijloacelor contraceptive.
Deci, in aceasta categorie nu intra doar cei din anii 67-68, intra toti cei nascuti dupa acel decret.
Dincolo de negura comunista a venit negura postcomunista. Si ce ne spune ea?
Multi se ingrijorau ca ce va face marele sistem de pensii cand decreteii (cu referire la cei din anii 67-68) vor iesi la pensie? Intrebarea e ce vor face cei nascuti dupa 90 cand vor iesi la pensie? Asta-i intrebarea. Decreteii se mai scot cum se mai scot, dar cei nascuti dupa 90 nu stiu ce plan de pensii au, ca nu prea are cine sa mai cotizeze la bugetul de stat, iar cotizatiile vor fi la minim.
„Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala.
700.000 dintre copiii și tinerii din România care au între 3 și 23 de ani nu sunt în cataloagele niciunei grădinițe, școli, vreunui liceu sau facultăți. Asta înseamnă că un sfert dintre ei nu urmează nicio formă de învățământ din țară. Niciun oficial nu știe unde sunt și ce fac ei.
Însă datele Ministerului Educației arată că situația este chiar mai gravă:
În raportul privind starea învățământului preuniversitar în anul școlar 2022-2023, Ministerul Educației scrie că „rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar la cel superior), ca raport din populația în vârstă de 3-23 de ani, a fost de 76%, valoare mai mică în raport cu anul școlar anterior”. Cu alte cuvinte, aproape un sfert dintre copiii și tinerii din România care ar trebui să meargă la școală erau în afara sistemului educațional.
Profesorul de istorie Marcel Bartic, organizatorul unor programe remediale pentru elevii cu pierderi școlare, apreciază că cel puțin 200.000 de copii au abandonat școala numai în câteva generații și nimeni nu știe ce fac și unde sunt.
„Anul acesta s-au făcut niște comparații între copii înscriși (n.r. la școală) în 2012 și cei care au finalizat opt clase. În 2012, erau vreo 200.000. Au mai ajuns în clasa a opta vreo 160.000. Așadar, un număr de 40.000 de copii lipsă. Același lucru se întâmplă și cu copiii din ciclul liceal”, spune profesorul Marcel Bartic, care, ani la rând, a predat în sate devaforizate din nordul Moldovei.
Marcel Bartic mai spune că a încercat să afle date oficiale despre copiii care au abandonat școala: „Nu am găsit nicăieri, deși directorii școlilor, inspectoratele au obligația de a urmări, de a căuta cauzele, de a încerca să înțeleagă de ce nu mai vin copiii aceia la școală.”
Iar abandonul școlar, adaugă el, duce la sărăcie și, posibil, la infracționalitate. Dar și la împovărarea bugetului peste ani, cu noi costuri sociale.
Ministerul Educației știe, după cum arată în rapoartele întocmite, că numai într-un an școlar, 2021-2022, peste 18.000 de copii au părăsit ciclul primar sau gimnazial.
De departe, abandonul școlar cel mai mare e în mediul rural.
Un sfert dintre tinerii de aici au abandonat școala”. - https://romania.europalibera.org/a/un-sfert-dintre-copiii-si-tinerii-romaniei-nu-sunt-la-scoala-la-tara-unul-din-trei-copii-a-abandonat-scoala/33097970.html?utm_source=onesignal&utm_medium=pn-msg&utm_campaign=2024-09-08-
„Unde au dispărut 70.000 de elevi? Acum 12 ani, aproape 190.000 de copii intrau în clasa I. Astăzi, doar 120.000 au ajuns la Bacalaureat” - https://romania.europalibera.org/a/bacalaureat-2024-abandon-scolar/33018888.html