Un pustiu de bine

Doar vârstnicii și poate cinefilii își mai amintesc de filmul “Zorba grecul”, din 1964. Eroul filmului (jucat de Anthony Quinn) realizează o investiție pentru care cheltuiește multă pasiune, timp, bani. Dar un dezastru are loc și se alege praful de tot. Atunci, eroul începe să danseze sirtaki pe ruinele speranței lui. foto: Profimedia

Să vedem însă ce a făcut concret guvernul Bolojan, cel astăzi atât de lăudat și glorificat încât cei mai pasionați lăudători ai lui Ceaușescu ar roși de rușine. Foto: Profimedia

Am fost prezent, joi, 30 aprilie 2026, în Virginia, la funeraliile lui Mircea Răceanu. Nu doar în calitate de ambasador al României în Statele Unite, ci dintr-un motiv mai profund: pentru a marca, în numele statului român de astăzi, o datorie de memorie față de un om care a plătit cu propria viață – sau aproape – pentru libertatea de conștiință.

Cheltuielile cu salariile personalului, în scădere cu 3%. Am auzit ce voia AUR să facă, dacă ar fi fost la guvernare. Tăia în carne vie și le-ar fi scăzut cu 5%. Foto: Profimedia

Cum se poate ca în același timp în care o bucată din partidele din România negociază la Strasbourg pentru toată Europa vreo 2.000.000.000.000 de euro (nu am greșit numărul de zerouri), la București o altă bucată, din aceleași partide, își bate joc de viitorul european al României?