Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Vlad Mixich: Există și un miez mic de optimism. Inițial, când erau la începutul epidemiei cum suntem (încă) noi acum, și în Franța și în Italia rata de creștere a cazurilor era mai mare decât este astăzi la noi

spital - masca

Foto Guliver/Getty Images

România rămâne pe o rată de creștere a cazurilor de coronavirus similară celor din Italia sau Franța, bazat pe estimările epidemiologice disponibile public, avertizează expertul în politici de sănătate Vlad Mixich, care adaugă că atunci când sunt vești bune de dat, le dă, dar „azi nu prea sunt”.

Mixich spune că există și un „miez mic de optimism aici”. „Inițial, când erau la începutul epidemiei cum suntem (încă) noi acum, și în Franța și în Italia rata de creștere a cazurilor era mai mare decât este astăzi la noi. Dar acest miez de optimism e unul mic. Dacă ritmul prezent de creștere se va păstra, nu va trece mult până la prima mie de cazuri în România, iar de acolo...”, scrie pe Facebook Vlad Mixich.

În timp ce Italia, Franța și Spania sunt practic închise (oamenii trebuie să stea în case și ies doar cu motivație clară), în România, în ciuda faptului că toată lumea vorbește despre distanțarea socială, „există încă o mulțime de inconștienți care nu o respectă”, atrage atenția expertul în politici de sănătate.

„Momentul închiderii orașelor și în România trebuie însă ales cu mare atenție; situații pandemice similare au arătat că dacă el se produce prea repede, apare riscul ca noi să obosim să-l respectăm și să apară un al doilea val epidemic, chiar mai dur decât primul. Fiecare dintre noi avem o limită de suportabilitate a consemnării la domiciliu, fie ea și pentru sănătatea publică”, a punctat Mixich.

Pe de altă parte, Vlad Mixich spune că a primit multe mesaje de la medici din spitale care acuză că nu sunt suficiente echipamente de protecție în spitale. 

„Unele mesaje sunt nejustificate (spital de ortopedie cu adresabilitate zero pentru coronavirus), dar altele aproape alarmante (prin spitale județene cu adresabilitate pentru boli infecțioase). Problema echipamentelor de protecție pentru personalul medical e mai importantă decât orice. Vă amintiți cum în urmă cu o săptămână toată lumea vorbea despre termoscanere, care acum sunt irelevante? E important ca presiunea publică și mediatică să fie pe problemele care contează în viitorul apropiat. Dacă suntem permanent cu un pas în urmă nu facem altceva decât să adăugăm zgomot și isterie complet inutilă, chiar stricătoare”, scrie Mixich, care aduce în atenție și problema persoanelor în vârstă, sau care au nevoie de ajutor. 

„Bătrânii singuri sau persoanele cu probleme de sănătate fără familie/prieteni de suport - ei trebuie ajutați cu sprijin de orice fel: cumpărături, adus medicamente, telefoane zilnice de încurajare. E important!

Să ne întrebăm: avem fiecare dintre noi o astfel de persoană pe care să o sunăm zilnic, pe care să fim gata să o ajutăm oricând? Să ne întrebăm asta și dacă răspunsul e nu, să-l transformăm chiar acum, astăzi, într-un DA!

Eu nu vă spun că va fi bine. Adevărul e că nu știu cum va fi. Știu însă că depinde doar de noi acest cum va fi. E timpul nostru”, încheie Vlad Mixich. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

2.000 de ani greșeala generării spontanee a vieții din neviu, a lui Aristotel, a făcut legea. Ilustrul filosof n-a încercat niciodată s-o probeze experimental, cu bucăți de carne putrezită sau fecale și vase închise și deschise. A făcut asta Francesco Redi în 1668. Apoi, Lazzaro Spallanzani a folosit bulionul. Finalmente, Louis Pasteur a pecetluit principiul omne vivum ex vivo (tot ce e viu provine din viu).

Citește mai mult

Securitatea / sursa foto: Profimedia

Pentru ca cei care nu au trăit acele vremuri să înțeleagă situația, CNSAS propune și un exercițiu de imaginație. „Gândiţi-vă că, atunci când comandaţi ceva de pe internet, livratorul deschide pachetul şi îşi opreşte lucrurile care îl interesează. Sau, dacă aţi comandat de mâncare, aceasta nu mai ajunge niciodată pe masa dumneavoastră fiindcă livratorul fie a vândut-o altcuiva pe traseu, fie a mâncat-o fiindcă aşa a vrut. În plus, nu veţi primi nici explicaţii, nici scuze şi nici nu veţi avea cui să vă adresaţi”, se arată în postarea de pe contul instituției.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Documentarul” despre Alteța Sa Trumpa a vândut 3 (trei) bilete la Londra! În Africa de Sud a avut, probabil, 0 (zero) spectatori, de vreme ce a fost retras imediat din cinematografe. Păcat că a apărut prea târziu, ca și candidatura la Nobelul pentru Pace a lu bărba-su, ar fi surclasat favoriții la Zmeura de Aur, premiul Hollywoodului pentru stupiditate.

Citește mai mult

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult