Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Vlad Mixich: Există și un miez mic de optimism. Inițial, când erau la începutul epidemiei cum suntem (încă) noi acum, și în Franța și în Italia rata de creștere a cazurilor era mai mare decât este astăzi la noi

spital - masca

Foto Guliver/Getty Images

România rămâne pe o rată de creștere a cazurilor de coronavirus similară celor din Italia sau Franța, bazat pe estimările epidemiologice disponibile public, avertizează expertul în politici de sănătate Vlad Mixich, care adaugă că atunci când sunt vești bune de dat, le dă, dar „azi nu prea sunt”.

Mixich spune că există și un „miez mic de optimism aici”. „Inițial, când erau la începutul epidemiei cum suntem (încă) noi acum, și în Franța și în Italia rata de creștere a cazurilor era mai mare decât este astăzi la noi. Dar acest miez de optimism e unul mic. Dacă ritmul prezent de creștere se va păstra, nu va trece mult până la prima mie de cazuri în România, iar de acolo...”, scrie pe Facebook Vlad Mixich.

În timp ce Italia, Franța și Spania sunt practic închise (oamenii trebuie să stea în case și ies doar cu motivație clară), în România, în ciuda faptului că toată lumea vorbește despre distanțarea socială, „există încă o mulțime de inconștienți care nu o respectă”, atrage atenția expertul în politici de sănătate.

„Momentul închiderii orașelor și în România trebuie însă ales cu mare atenție; situații pandemice similare au arătat că dacă el se produce prea repede, apare riscul ca noi să obosim să-l respectăm și să apară un al doilea val epidemic, chiar mai dur decât primul. Fiecare dintre noi avem o limită de suportabilitate a consemnării la domiciliu, fie ea și pentru sănătatea publică”, a punctat Mixich.

Pe de altă parte, Vlad Mixich spune că a primit multe mesaje de la medici din spitale care acuză că nu sunt suficiente echipamente de protecție în spitale. 

„Unele mesaje sunt nejustificate (spital de ortopedie cu adresabilitate zero pentru coronavirus), dar altele aproape alarmante (prin spitale județene cu adresabilitate pentru boli infecțioase). Problema echipamentelor de protecție pentru personalul medical e mai importantă decât orice. Vă amintiți cum în urmă cu o săptămână toată lumea vorbea despre termoscanere, care acum sunt irelevante? E important ca presiunea publică și mediatică să fie pe problemele care contează în viitorul apropiat. Dacă suntem permanent cu un pas în urmă nu facem altceva decât să adăugăm zgomot și isterie complet inutilă, chiar stricătoare”, scrie Mixich, care aduce în atenție și problema persoanelor în vârstă, sau care au nevoie de ajutor. 

„Bătrânii singuri sau persoanele cu probleme de sănătate fără familie/prieteni de suport - ei trebuie ajutați cu sprijin de orice fel: cumpărături, adus medicamente, telefoane zilnice de încurajare. E important!

Să ne întrebăm: avem fiecare dintre noi o astfel de persoană pe care să o sunăm zilnic, pe care să fim gata să o ajutăm oricând? Să ne întrebăm asta și dacă răspunsul e nu, să-l transformăm chiar acum, astăzi, într-un DA!

Eu nu vă spun că va fi bine. Adevărul e că nu știu cum va fi. Știu însă că depinde doar de noi acest cum va fi. E timpul nostru”, încheie Vlad Mixich. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult