Am întrebat-o pe doamna senator de ce nu poartă mască. Și care lege îi permite să intre într-un spital ca să facă justiție de stradă. Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Mașini de pompieri și ambulanțe au ajuns ajuns duminică seară seară la Institutul „Marius Nasta”, unde un generator al unității mobile ATI a început să scoată fum. Acolo se aflau 7 internați pacienți cu Covid, a anunțat șeful DSU Raed Arafat.
Răstimp suficient cele cinci ore ca veștile să circule între pacienții ce vorbeau doar limba română. Așa am aflat și eu că e greu să treci la alt nivel, dacă nu știi parolele. Adică plicurile. Adică cât se dă. Da, am aflat. Prin telefonul fără fir de la ușa secției. 250 euro la chirurgul principal. 150 de euro la secund. Și 50 de euro la anestezist. Am icnit. Și bucuria mi s-a cam dus pe apa sâmbetei. (Foto: Elmar Gubisch / Panthermedia / Profimedia)
Sărăcia și mizeria care te doboară de la intrare mai sunt cum mai sunt, dar ce urmează e un cocktail mortal. (Foto: Gabriel Petrescu/ Alamy/ Profimedia)
În astfel de momente, comunicarea de criză (responsabilă cu gestionarea crizelor de gen) joacă un rol crucial. Deși presiunea este mare, așteptăm mai mult de la liderii noștri politici. (Foto: George Călin/ Inquam Photos)
Care-i faza cu demisiile? De fiecare dată când un dezastru se întâmplă în țara asta, primul lucru la care se gândește absolut toată lumea este să arate cu degetul spre cineva și să ceară o demisie, două, trei.. câte or fi, numai să piardă cineva o funcție. Foto: Inquam Photos / George Călin
Spunea un oficial că la spitalul Bals a fost evitată o catastrofă, așteptând probabil și laude. Se mândresc cu „rezolvarea’’ unei probleme pe care nu ar fi trebuit să o avem, dacă își făceau treaba. (Foto: Inquam Photos/ George Călin)
Ce n-o să pot uita prea ușor după ziua de azi e imaginea oamenilor care sunau disperați, în fața spitalului Balș, să afle dacă rudele lor mai sunt în viață. (Foto: Facebook Alex Dima)
De la izbucnirea crizei Covid vorbim despre numărul de paturi disponibile în spitale și în secțiile de terapie intensivă. Însă, pentru ca siguranța pacienților să nu fie pusă în pericol, ar trebui să vorbim despre numărul de instalații de oxigen și despre calitatea instalațiilor electrice, spune Oana Gheorghiu, cofondatoarea Dăruiește Viață. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)
Dacă pe clădirile spitalelor din România s-ar pune o bulină roșie, precum cele care indică riscul de prăbușire la seism, atunci am avea o Românie cu pojar. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)
Două amenzi. Acestea sunt sancțiunile existente până la acest moment în cazul Corabia. Au început tot felul de anchete, atât din partea ministerului, cât și una internă. Dar parcă am mai văzut acest film. Foto: captura digi24
„Să nu vă mire, așadar, că la 4 ani distanță de când ați preluat primul mandat, procentul de analfabetism funcțional urca în 2018 până la 44%, în creștere față de 2015. România obținuse cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani la testele PISA. Scopul acestor teste, de referință la nivel mondial, este de a verifica modul în care copiii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală (citire, matematică, știinte) în lumea reală.” (Foto: Alberto Grosescu / Alamy / Alamy / Profimedia)
În cazul României, proiecția ECDC arată că, menținând doar restricțiile actuale, numărul cazurilor noi și cel al deceselor vor crește în continuare. (Foto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia)
Altex anunță că va dota integral, cu aparatură de ultimă generație, secția de terapie intensivă a Spitalului Județean din Piatra Neamț, afectată pe 14 noiembrie de un incendiu.
„Avem 60 de pacienți cu forme severe în secţie, din care o parte, o mare parte, ar putea să beneficieze de asistență în Terapie Intensivă, unde nivelul de evaluare şi de suport este net diferit.” Foto: Inquam Photos / George Călin
Dna Monica Pop este star TV și profesor doctor de ochi. Deochiată, adică, oftalmoloagă, cum ar veni. D-sa amenință oamenii să nu se vaccineze anticovid, pentru că vaccinul ăsta poate, prin „inducție genetică”, să te îmbolnăvească de leucemie, să-ți îmbolnăvească copiii de cancerul sângelui. (Foto: Inquam Photos/ Adel Al-Haddad)
„Mie nu mi-e frică de coronavirus, ci mi-e frică de spital” îmi spune o prietenă. „Sinceră să fiu, eu nu mă tem de virus, însă mi-e groază de spital” îmi spune o alta. „Băi, eu nu vreau să ajung în spital!” exclamă cu fermitate un prieten. „Nu mă testez că, dacă sunt pozitivă, mă bagă în spital şi… mă îmbolnăvesc de altele”. (Sursa: Exploziv TV Neamț)
Citesc documentul și constat încă o dată mișmașurile factorilor de decizie în privința organizării concursurilor pentru ocuparea pozițiilor de top management în cadrul instituțiilor finanțate din banii noștri, ai tuturor cetățenilor plătitori de taxe și impozite.
În anii ’60, un psiholog de la Stanford a „abandonat” două mașini în Bronx și în Palo Alto. În Bronx, a durat câteva minute până când cetățenii din cartier au început s-o dezmembreze. (Foto: Cristi Vescan/ Inquam Photos)
Dacă ești vârstnic sau grav bolnav, în România, nu poți miza pe-o îngrijire demnă într-un spital de stat. Iar dacă îngerul te-alege în fărâmele alea de procent al supraviețuitorilor, tot se găsesc niște draci ca să-ți aprindă aici infernul.
Majoritatea spitalelor din România sunt într-o stare jalnică, subfinanțate, fără investiții, cu multe improvizații pe bani mulți, fără mentenanță și fără dotări coerente. Multe investiții sunt făcute nu în funcție de nevoile reale ale spitalului, ci în funcție de oportunitățile de afaceri ale decidenților. Întreb retoric: Neamț se poate repeta, ce credeți?
„Exemplar!” Așa îl caracterizează pe medicul erou Ioan Cătălin Denciu colegul său Liviu Ungureanu, medic șef la Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul de Urgență Piatra Neamț.
Nu, domnule ministru, nu suntem toți de vină. Vinovații de colapsul sistemului medical au nume. Responsabilii de producerea tragediei de la Piatra Neamț pot fi identificați. (Foto: Inquam Photos)
E patetic să ne revoltăm că au murit oribil zece pacienţi internaţi într-o secţie ATI din cauza unui incendiu. Şi, mai rău, să începem a căuta vinovaţi. (Foto: Exploziv Piatra Neamț)
„Secția care a ars a fost mutată de la etajul 3 la etajul 2, fără să existe nici măcar notificare la DSP. Cu toate că era o modificare a structurii, nu s-a făcut adresa la DSP, era obligatoriu ca spitalul să facă acest lucru", a declarat prefectul de Neamț, George Lazăr. (Foto: Ziar Piatra Neamț)
ÎPS Teodosie s-a plasat în fruntea unui pluton sobornicesc ce s-a preumblat noaptea, în dangăt de clopote, înarmat cu lumânări de circa 1 m lungime, de la spitalul din Cogealac până la o biserică din localitate.
Lucram la modular în timp ce numărul de cazuri scădea... am auzit atunci multe voci zicând că e degeaba, că uite, gata cu COVID-ul, nu mai e nevoie de niciun modular, că am aruncat banii pe fereastră. Mulți au crezut în vară că România e păzită, că românii au o genă, că suntem poporul ales și pe noi nu ne lovește virusul ca pe ăia din vest. Ne-am relaxat cu toții, autorități și cetățeni, și am ajuns aici.
Este adevărat că, în OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, ART. 7, „Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) - d) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical”. Foto Milovan Zrnic / Alamy / Alamy / Profimedia
În acest moment, numărul bazal de reproducere a cazurilor de coronavirus este de 1,3, ceea ce înseamnă că, într-o săptămână, putem ajunge la aproximativ 4.000 de îmbolnăviri zilnice, spune medicul Valeriu Gheorghiță, de la Spitalul Militar Central. (Foto: Inquam Photos/ Cornel Putan)
„Aici intervine încă o traumă pentru familie și încă un moment extrem de emoționant și de dur, la care familia nu se așteaptă. Face parte din tabloul pe care îl trăiesc familiile celor care trec prin această experiență.”
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.158 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, 405 dintre acestea fiind depistate în București. (Foto: Inquam Photos)
Mai apoi au urmat nopți nedormite, cu masca de oxigen pe față și cu senzații dese de lipsă de aer, o luptă generală cu indicatorul saturației oxigenului în sânge. (Foto Pascal Bachelet / BSIP / BSIP / Profimedia)
Cazul Mihăiță ne făcea pe toți să ne întrebăm dacă nu cumva este o idee proastă să stai în spital - poate că, intrând în contact cu noi și noi îmbolnăviți, Mihăiță se tot infecta cu noi variante SARS-COV2.
Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, spune că nu doar simptomele respiratorii pot semnala infectarea cu COVID-19. Durerile abdominale și scaunele frecvente, dar și durerile puternice de cap ar putea fi semne de COVID-19, chiar în absența febrei și tusei, a declarat la Digi24 managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași. (Foto: Guliver/ Getty Images)
„În România se moare mai mult, dar în România se și râde mai mult de această boală. Ca să nu ai probleme nu trebuuie să te îmbolnăvești, iar ca să nu te îmbolnăvești nu mai depinde doar de spital”, spune Emilian Imbri, managerul Spitalului „Victor Babeș” din Capitală. (Foto: Inquam Photos)
Acum o săptămână, la Căminul pentru Persoane Vârstnice (CPV) din Craiova erau depistate peste 100 de cazuri de coronavirus în rândul rezidenţilor şi angajaţilor. La câteva zile distanţă, un nou focar major apare la un alt centru de îngrijire, un azil din Filiaşi, aflat în subordinea DGASPC Dolj. (Foto: MoiraM/ Alamy/ Alamy / Profimedia)
Totul a început pe 10 august. Eram în concediu, alături de mai mult familii prietene. M-am trezit cu cu o stare de slăbiciune generală, stare febrilă, dureri în spatele ochilor, junghiuri în mușchi și ligamente. Parcă peste noapte fusesem bătut.
Totul a început de la un linoleum medical. Eram în căutarea unui proiect pentru campania noastră umanitară de iarnă, atunci când am primit un email emoționant de la un tânăr medic din spitalul de aici. Ne cerea ajutor în achiziționarea unui covor pvc de uz spitalicesc.
A doua zi de dimineață, doamna Minerva Roman a fost sunată de la laborator și I s-a spus că testul ei e pozitiv. A intrat în panică, „Aoleu, eu ce fac acum?” (Foto MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia)
Nu stăm prost cu Covid-ul pentru că suntem mai ghiolbani ca alții. Și alte țări trec sau au trecut prin al doilea val. Măștile ajută, dar nu par să fie un element decisiv. La fel și ne-plimbatul prin restaurante. (Foto Ahmed Gomaa / Xinhua News / Profimedia)
Adevărul e că nu avem personal suficient și nu avem echipamente suficiente. Nu avem nici macar niște decizii ferme, curajoase, asumate privind prevenirea infectării în masă. Toate astea, puse la un loc, ne apropie de dezastru.
Zilele acestea, suntem asaltați de știri false, promovate de către site-uri obscure, singurul scop al acestora fiind traficul cu orice preţ. Cinic, rușinos, dar adevărat, din păcate. Informați-vă doar din surse oficiale, Facebook nu este o sursă oficială, ci doar un canal de comunicare. Foto Guliver/Getty Images
Aceasta a fost întâmplarea care a făcut-o pe doamna doctor Anca Ianiţcaia, medic specialist boli infecţioase la Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara, să îşi facă publică neputinţa.
Pacienții care ajung în terapie intensivă din cauza Covid-19 au șanse foarte mici de supraviețuire, spune dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. (Foto: Cecilia Fabiano/ LaPresse/ Profimedia)
„Sunt și situații în care persoane care au simptomatologie stau acasă și refuză să ajungă într-un spital sau să-și facă testul de frica unei stigme pe care o are în acest moment”, a explicat Beatrice Mahler, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Unitatea sanitară modulară din curtea spitalului Elias a fost finalizată în 2 luni de la începerea construcției și poate prelua pacienți infectați cu coronavirus. (Foto: Alexandru Roșianu)
Medicul Emilian Imbri, managerul Spitalului Victor Babeș din București, a descris miercuri, la Digi24, scenariul de „conviețuire” cu coronavirusul pe termen lung. (Foto; Kirill Kudryavtsev/ AFP /Profimedia)
Am supravieţuit neglijenţei sistemului sanitar de atunci şi am respirat, chiar şi intubată, în ciuda alegerilor de a mă îngropa de vie a unor medici. (Foto: Guliver Getty Images)
„Vestea bună pentru români este că din anul 2021 va exista pentru prima oară un Program Operațional dedicat exclusiv sănătății, cu un buget de aproximativ 4,5 miliarde de euro”, a anunțat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. (Foto: Guliver/ Getty Iages)
Din păcate, minunea nu există. După ce problema a fost întoarsă pe toate fețele, s-a conchis că nu există nicio soluție viabilă serioasă, așadar nu avem altceva de făcut decât să înfruntăm vitejește boala. (Foto: Guliver Getty Images)
Cele două avize, unul pentru un produs de unică folosinţă, altul pentru cel cu utilizare multiplă, soseau la societate, împreună cu sfatul specialiştilor de aici: autorizaţi-l şi la nivel european, este un produs foarte bun, va ajuta medicii din toată lumea. (Foto: Profimedia Images)
Ei erau pregătiți, din necesitate, fiind zilnic amenințați cu posibilitatea reală a izbucnirii unui război asimetric cu Coreea de Nord. Unul în care cei din Nord puteau să atace nuclear, chimic sau… biologic. (Foto: Shutterstock Editorial/ Profimedia Images)
Mini-spitalul modular a fost construit din containere, în timp record, în curtea Institutului Clinic Fundeni din București. (Foto Institutul Clinic Fundeni)
Jurnalistul PRO TV Alex Dima a izbucnit într-o postare pe pagina de Facebook cu privire la echipamentele de protecție pe care le au oamenii care lucrează la ambulanța în Suceava.
Foto captura Facebook
Dacă în România ajungem în situații ca cea din Italia, unde medicii decid cine primește aer și cine nu, din lipsă de ventilatoare pentru toți bolnavii, medicii români vor fi forțați să aleagă cine trăiește și cine moare. (Foto: Guliver Getty Images)
Conf. Univ. Dr. Cătălin Constantin Badiu este chirurg cardiovascular format la Deutsches Herzzentrum Munchen și este Șeful Secției Cardiovasculare de la Spitalul Universitar de Urgență București. foto Laszlo Raduly pentru life.ro
În România postdecembristă nu prea mai reușim să facem diferența între „eroii” vii și nevătămați, dar certificați ca atare, și cei care și-au jertfit integritatea corporală sau viața. (Foto: presidency.ro)
Aş fi avut posibilitatea să nasc la un spital privat, dar mi-am dorit foarte tare să nasc la un spital de stat, cu un anumit doctor la care mergeam de aproximativ cincisprezece ani. (Foto: George Călin/ Inquam Photos)
Institutele Heinrich Hertz și Robert Koch lucrează la o aplicație care poate identifica contactele unui utilizator infectat. (Foto: Guliver Getty Images)
Mi se pare ciudat când mă gândesc că, acum un an sau doi, majoritatea asistentelor și medicilor care lucrau la privat, când au văzut salarii mai mari, au fugit la stat...
Acest articol nu se referă la cadrele medicale care, ȋn situaţia dată, ȋşi fac meseria cu demnitate, responsabilitate, simţ civic, sacrificiu de sine, grijă faţă de om şi profesionalism. (Foto: Abdesslam Mirdass/ AFP/ Profimedia)
Asistentele de la Spitalul Clinic CF Timișoara spun că se tem de coronavirus, deși în unitatea medicală nu a fost confirmat niciun caz de Covid-19, potrivit Digi24.ro. Foto wikipedia
Eu operez săptămânal pacienți cu HIV, hepatită B, C și alte maladii contagioase. Știu că au aceste maladii pentru că îmi spun pacienții, nicidecum nu îi testez înainte ca să văd dacă au pentru a mă feri. Atunci când întru în sala de operații, nu mă gândesc că acest pacient are Hepatită C din simplul motiv că am echipament de protecție. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)
Un medic ATI, înțelegem că singurul din acel spital, a spus „Nu mai rezist, îmi e frică” și a părăsit echipa. O țară întreagă și-a oprit respirația la auzul acestei vești. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)
Nu numai câțiva medici și-au dat arama pe față în zilele acestea de mare încercare, cât - cum altfel?! - și câțiva politicieni. (Foto: Profimedia/ AFP/ Daniel Mihăilescu)
De la 2000 de cazuri de coronavirus în sus, România intră în scenariul 4 al pandemiei, iar autoritățile au la dispoziție soluția carantinării unor orașe sau regiuni întregi. În Nordul țării, Suceava a devenit un focar epidemiologic, iar vecinii de la Iași cer izolarea sucevenilor, pentru a nu răspândi virusul în toată regiunea de nord-est a Moldovei.
Moartea unui om este o tragedie. Moartea unui milion este doar o statistică. Atât de înfiorător sunau cuvintele unui general de tristă amintire, pe nume Iosif Stalin. (Foto: presidency.ro)
„Guvernul României trebuie să înțeleagă că acest spital trebuie deschis. Putem deschide, în situația cu COVID-19, măcar secțiile importante”. (Foto: Cătălin Coman)
Bilanț coronavirus duminică, 29 martie, ora 13.00: 1760 de infectați, cu 308 mai mulți față de ziua de ieri, 169 vindecați, 40 de decese. Cea mai tânără persoană care a decedat: 27 de ani.
Ce ne trebuie? Aproape orice! De la măști (care sunt de unica folosință!), la biocide, de la respiratoare, la pamperși pentru pacienți, de la mănuși, la viziere. Vreți să ajutați? Atunci sunați la spitale! (Foto: Guliver Getty Images)
Există un curent de opinie, susținut chiar de persoane educate medical, doctori sau epidemiologi, care afirmă că epidemia cu Cov19 nu ar fi mai periculoasă decât o banală gripă. (Foto: Guliver Getty Images)
De pildă, la spitalul din Motru, un angajat care a cerut să rămînă anonim mi-a relatat că membrii conducerii le spun că să nu mai ceară măști, despre care se vede limpede că au devenit un accesoriu de fiță, la mare modă, pe trend, cum ar zice unii. Șefi de spitale din această categorie ar trebui demiși apoi cercetați penal de urgență pentru că împiedică lupta împotriva pandemiei prin actul lor managerial criminal. Astfel de oameni nu au ce căuta în funcții cu o responsabilitate atât de mare pe timp de pandemie.
Președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a fost diagnosticat cu coronavirus și a fost internat aseară la Spitalul Județean, unde cel puțin 92 de cadre medicale au fost infectate cu noul virus. (Foto: Casian Mitu/ Inquam Photos)
Managerul Spitalului Clinic „Victor Babeș" din București, dr. Emilian Imbri, a vorbit la Digi24 despre două scheme de tratament folosite de spitalele care tratează pacienți cu COVID-19, punctând că nu este util ca acestea să fie dezbătute la televizor, pentru că s-a ajuns ca populația să dea năvală în farmacii și să cumpere medicamentele disponibile, iar spitalele vor avea o problemă cu achiziția. Foto Inquam Photos / Alberto Groşescu
„E o calomnie, dvs aveți o funcție de apărat si aveți de apărat Primăria Capitalei. Dvs nu examinați pacienți, dle doctor! Noi îi examinăm. ORL-ul e în prima linie, UPU e în prima linie!” Foto Guliver/Getty Images
Dacă așteptarea durează, ți se aduce prânzul, ca de la HoReCa: bolul de supă acoperit cu capac, să nu se răcească, tacâmuri de unică folosință etc. (Foto: Guliver Getty Images)
Părerea mea este că marea majoritate a cadrelor medicale sunt competente, îşi fac datoria cu dedicaţie şi adesea fac minuni, iar procentajul incidentelor cauzate de incompetenţă, neglijenţă şi indiferenţă e similar (sau mai mic) cu cele din orice alt domeniu de activitate. Foto Guliver/Getty Images
România trebuie să treacă printr-un proces amplu de reformare în care toate serviciile publice trebuie puse în regim de concurenţă reală cu cele private. Foto Guliver/Getty Images
Constantin Popa, fiul femeii în vârstă de 70 de ani care a murit la Spitalul Județean Constanța, după ce a așteptat 16 ore pe un scaun, acuză cadrele medicale că nu au făcut nimic pentru a-i salva mama. (Foto: ziuadeconstanta.ro)
O femeie în vârstă de 70 de ani din Constanța a murit după ce a fost lăsată să aștepte vreme de 16 ore pe holul Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean. Fiul pacientei acuză personalul medical că nu s-a îngrijit de starea de sănătate a mamei sale și a depus o plângere la Poliție, relatează Mediafax.
Pe filmare se poate vedea cum un angajat al UPU îl amenință și pare că îl lovește cu o mătură pe bărbatul care stă pe o bancă de lemn. Auzim cum coada măturii lovește lemnul, iar angajatul spune: „Ieși afară! Ei, stai că vin eu...”.
„De la trotinetă la Tesla, așa e trecerea de la ce avem acum la ce urmează să primim”, spune doctor Cristina Pascale imaginându-și ce va însemna pentru copiii pe care îi îngrijește o aparatură performantă și nouă: două monitoare de funcții vitale, două incubatoare deschise și două mese de resuscitare, pe care compartimentul de nenonatologie în care lucrează le va primi în următoarele săptămâni.
Ne vom educa studenții pe holuri și pe casa scării, vom proiecta pe pereți „adecvați videoproiecției” și ne vom uita cu jind la colegii din universitățile din vest...Foto Guliver/Getty Images
„Bunicul s-a trezit din comă la un moment dat, eram toată famila în jurul lui și, timp de două ore, cât a fost absolut lucid și treaz, ne-a spus fiecăruia o câteva vorbe”. Foto Guliver/Getty Images
Nu va veni schimbarea din sistem, căci oamenii de acolo sunt prinși într-o capcană din care nici măcar nu-și pot imagina că ar putea ieși, cu atât mai puțin n-ar încerca să o facă. Pacientul e singurul care poate genera schimbarea. Foto Guliver/Getty Images
Ministrul Sănătății, Victor Costache, a prezentat marți dimineață concluziile raportului făcut de Corpul de Control după ce o pacientă a fost arsă în sala de operații la Spitalul Floreasca și a murit. Raportul consemnează o serie lungă de erori: pacienta nu era alergică la iod, a fost dezinfectată în mod greșit cu o cantitate mare de biocid inflamabil care nu trebuia folosit în câmpul operator și, în niciun caz, împreună cu bisturiul electric, iar în sală se aflau doar medici rezidenți, medicul specialist venind ulterior. (Foto: Inquam Photos)
Medicul Mircea Beuran este acuzat că a încălcat o treime dintre obligaţiile asumate prin contractul de administrare a Secţiei Clinice de Chirurgie III de la Floreasca. Foto Inquam Photos/Ilona Andrei
Băiatul meu m-a silit să intentez proces spitalului, doar-doar nu vor mai păți și alții ca bunica lui. Numai că ancheta trenează, poate până când s-or prescrie faptele. (Foto: Mircea Manole/ Inquam Photos)
Este foarte greu ca medic să explici convingător cum o pacientă intră în spital cu o afecțiune - fie ea și foarte gravă, „inoperabilă” - și ajunge să moară la secția Mari Arși. (Foto: George Călin/ Inquam Photos)
Chirurgul Mircea Beuran a declarat duminică seara, la Antena 3, că pacienta care a fost arsă în sala de operaţie la spitalul Floreasca a decedat şi că aceasta „biologic nu a rezistat ca să poată să depăşească tot efortul medical care s-a făcut”. Foto Inquam Photos / Ilona Andrei
”E Crăciunul și la doamna doctor!”. Sigur că e Crăciunul și la doamna doctor, drept urmare pacienții ar face bine să nu se îmbolnăvească în perioada aia, că se tratează singuri. Sistemul ăsta în care ce zice doamna doctor e sfânt și dacă, Doamne ferește, nu zice nimic, atunci chiar nimic nu facem trebuie să dispară din spitale. (Foto: Guliver/ Getty Images)
Ministrul Sănătății Victor Costache a confirmat incidentul și spune că a trimis corpul de control într-o vizită acolo pentru a verifica ce s-a întâmplat. „Este un incident deosebit de grav”, a declarat acesta, la Digi24. (Foto: Inquam Photos)
Nu e normal să existe încă şpaga? Pardon, să o spun frumos: „plata informală“. Nu e normal, desigur. Nu e normal să dai, mai ales când nu ţi se cere. Dar care este cauza persistenţei acestor „plăţi informale“? Frica. Le e frică oamenilor de ce li se poate întâmpla în spital. Sursa foto captura video /Gazeta de Sud
Ianis a fost un băiețel de șapte ani din Pașcani, județul Iași. A murit în această săptămână la Spitalul din Pașcani. Nu a fost considerat urgență la internare și a fost aruncat într-un pat la etajul cinci al spitalului, spune tatăl băiețelului.
Câte astfel de spitale, construite de la zero, puteam avea în ultimii 30 de ani dacă statul își gestiona corect resursele? Foto Facebook/Carmen Uscatu ·
Camelia Roiu, medicul de la Spitalul de Arși din Capitală care a făcut public în iulie 2016 un film cu un pacient pe corpul căruia colcăiau viermii, a încercat să își găsească un loc de muncă în altă parte, dar nu a reușit, a spus jurnalistul Cătălin Tolontan.
„Scopul nostru este ca acest spital să devină un spital european, un spital în care echipa medicală să lucreze multidisciplinar și eficient, un spital în care să se respecte normele și procedurile medicale astfel încât să scadă rata de infecții intraspitalicești”, a spus Carmen Uscatu. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)
Înainte să trimit articolul la redacție m-a sunat colegul de liceu care s-a ocupat până acum de cel internat. Mi-a spus că renunță, cei de la primărie au sistat ajutorul social pentru că are datorii la administrația financiară. (Foto: Guliver Getty Images)
Când a deschis ochii într-o dimineață oarecare de sâmbătă, după o noapte liniștită, doamna Tamara Popescu nu a știut că, în mai puțin de opt ore, îi va închide definitiv. (Foto: Guliver Getty Images)
Cam asta e filozofia de viață a multora din cei de la care așteptăm aplicarea politicilor în domeniu, în cazul de față - programul de guvernare PSD pe sănătate! Pentru că starea actuală a sistemului sanitar li se datorează și lor, înalților funcționari din Ministerul Sănătății și actelor normative inițiate la nivelul direcțiilor din minister! Foto Inquam Photos/George Călin
Îmi pare rău că nu am reținut niciun nume de la Spitalul Azuga; dar poate că într-un fel e mai bine, pentru că meritele sunt ale tuturor. (Foto: ortopedieazuga.ro)
Cunoaștem... timpul trece, leafa merge, noi muncim cu spor. Apare piața neagră și ciubucăreala, apar doctorii care muncesc și la stat dar și la clinica lor privată, pentru că pot și ca să facă un ban în pus, dar apar imediat și aceia care fură de la spitalul de stat ca să-și facă clinica lor privată. (Foto: Guliver/Getty Images)
Câteva zeci de persoane au aşteptat-o joi după-amiază pe Viorica Dăncilă la Spitalul Judeţean din Târgu Mureş, oamenii aducând cu ei pancarte anti-PSD, dar şi lumânări şi coroane funerare. (Foto captura)
Gândul că mă intorc la băiatul meu m-a ținut în viață. Eram în comă, cu insuficiență multiplă de organe, într-o ambulanță care mă transporta din spitalul morții, CF2, unde primisem o transfuzie greșită de sânge, la Spitalul Universitar. (Foto: Guliver Getty Images)
Doamna ministru, poate prin Bucureşti aţi mai putea intra pe şest într-un spital ca apoi să trageţi de urechi conducerea unităţii pentru că aţi găsit pânze de păianjen sau ceva. Dar în provincie, să fim serioşi, e cu totul altă treabă. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)
Dar în ce mod jenant am fost contactat. Marele Profesor mi-a scris, după luni de zile de la operație, în ziua apariției articolului, să mă întrebe ce mai face tata... (Foto: Guliver Getty Images)
Primul șoc al unui om care a văzut, fie ca pacient, fie ca însoțitor, spitale de stat și private, este cel al disciplinei și curățeniei. Mai întâi, te schimbi într-un vestiar alocat pacienților, hainele și alte bunuri rămân încuiate pe perioada internării acolo, de unde le poți accesa tu sau aparținătorii. Apoi, urmează internarea propriu-zisă – salonul de două persoane are baie cu duș și un frigider. Mă uit spre Parcul Central pe geamurile impecabil șterse... (Foto: Guliver/Getty Images)
Liviu Dragnea a apărut pentru prima dată în public, vineri, la o ședință cu liderii PSD, după ce reprezentanți ai Partidului, dar și ministrul Sănătății au spus că ar avea probleme de sănătate și că ar fi internat în spital.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache (PSD) a susţinut, miercuri, că „nu există nicio diferenţă între modul în care sunt trataţi pacienţii într-un spital privat şi unul de stat”. (Foto: Inquam Photos/Octav Ganea)
Liviu Dragnea are dublă hernie de disc şi va rămâne internat pentru câteva zile, a declarat secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu, la Antena 3, scrie News.ro. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)
De mai bine de un an, ONG-urile din România sunt atacate permanent de mai marii zilei. Se încearcă blocarea activității noastre prin legi aberante, în Parlamentul României, dar și mai mult, prin decizii ale Ministrului de Finanțe, menite să ne îngreuneze sau chiar blocheze accesul la finanțări.
Sunt într-un spital în care te rogi să nu ajungi, dar vii după medicul curant și te rogi să nu fii chiar tu victima infecțiilor intraspitalicești despre care se vorbește chiar acum, la televizor. (Foto Guliver/Getty Images)
OMV Petrom sponsorizează cu 10 milioane de euro proiectul Asociației Dăruiește Viață pentru construcția primului spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România.
Ceea ce frapează însă la toate cazurile astea de falși medici e că nimeni din preajma lor, și vorbesc de ceilalți medici, nu a observat vreo nepricepere, vreo lacună, incompetență.
Potrivit unei investigații realizate de Libertatea, Raluca Daniela Bîrsan este apelată în spital cu „doamna doctor”, se prezintă pacienților ca fiind medic și face gărzi. Atunci când reporterii au întâlnit-o la spital, aceasta era singurul medic din compartimentul de medicină materno-fetală. (Foto: Libertatea)
Orașele mari sunt suprasaturate cu medici, pentru că ei nu vor să plece să lucreze în provincie în condiții precare, după ce s-au pregătit în centre relativ bine dotate. (Foto: George Călin/Inquam Photos)
Consiliul Judeţean Cluj vrea să acceseze finanțare europeană pentru a construi un nou spital regional, după ce Guvernul Dăncilă a decis să amâne construcția acestuia până după 2020-2025.
Bărbatul rănit grav în explozia dintr-un bloc din Piatra Neamţ care a fost transportat în Belgia din cauză că nu putea fi tratat în ţară a murit joi, scrie News.ro.
Actorul Florin Busuioc a suferit, marți seară, un infarct miocardic după un spectacol la Craiova. Aceasta a fost operat la Spitalul de Urgență din oraș.
Bărbatul din Piatra Neamţ transferat la spitalul din Belgia, pentru că are arsuri pe trei sferturi din corp, a fost operat luni și urmează să mai sufere alte intervenții în cursul zilei de azi. (Foto captura digi24)
Zilele trecute, un tată indignat a postat pe Facebook o imagine care a făcut stomacul multora dintre noi să se strângă de emoție și revoltă. O mamă încovoiată încerca să doarmă într-un pat cu zăbrele, de copil, mult prea mic, mult prea vechi, mult prea murdar. (Foto: Facebook)
Comisarul european Corina Crețu denunță atacurile „șocante” la adresa ei, „ca la un semnal”, după ce a vorbit de prețul studiului de fezabilitate al spitalelor regionale. (Foto: Facebook/Corina Crețu)
„ - Și dumneavoastră ați avut infecții, nu e așa?
Aprob din cap și îmi plec privirea. Am avut, da. Nu am aflat decât de curând, dintr-o scrisoare medicală pe care asistenta șefă o «rătăcise» vreo câteva luni. Nu am primit nici pozele făcute în sala de baie, deși mi s-a promis că se vor regăsi la dosar.”
(Foto: Dan Mihai Bălănescu)
Între timp ne-am dat cu toţii seama că factura divorţului e cu mult mai costisitoare, iar banii de investiţii sunt dar nu sunt, căci şi acordul cu UE e şi nu e. (Foto: Guliver/Getty Images)
„Copilul meu are 25 de ani, dar am lipsit de la serbările ei de sfârșit de an, de la banchetul de absolvire. Fiica mea mi-a spus că atunci când era mică ura cel mai mult și mai mult «Tratatul de Oftalmologie », al profesorului Cernea”. (Foto: earthporm.com)
Pare o scenă dură, desprinsă parcă dintr-un film de tipul „Moartea domnului Lăzărescu”, cu deosebirea că, de data asta, protagonistul nu este plimbat de la un spital la altul, ci lăsat să zacă pe maidan, în amiaza mare, într-o zi caniculară. Românii se revoltă pe rețelele de socializare, opinează în unanimitate că „în România, ești lăsat să mori cu zile!”.
Deocamdată nu sunt dotări, deocamdată serviciile sunt fragmentate și deocamdată personalului medical i se cere în continuare să facă minuni și să muncească de trei – patru ori mai mult și mai repede față de vest pentru că deocamdată spitalele sunt plătite la cantitate și nu la calitate. Acesta este tabloul sistemului sanitar în care ministrul sănătății vrea să atragă tinerii medici. (Foto: Guliver/Getty Images)
Făcând suma tuturor durerilor trăite, am rămas cu impresia că medicului i-ar mai trebui ceva ca să își facă treaba până la capăt: empatia. Percepția mea de pacient? Pentru medic, eu sunt un caz, iar durerea mea, un aspect secundar. Medicului nu prea îi pasă, fiindcă durerea mea nu-l doare și pe el. (Foto: Guliver/Getty Images)
„De ce sunteți aici? Nu ar trebui să mai aveți nimic pentru că au trecut mai mult de 48 de ore!” Și din nou tonul acuzator… (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)
Trecând peste condițiile excepționale pe care le-am găsit într-un spital de stat din Finlanda, lucruri care sunt absolut normale într-o țară normală, ceea ce m-a impresionat profund și mi-a schimbat viața radical a fost modul în care sistemul de sănătate finlandez înțelege să aibă grijă de pacient după ce acesta a fast salvat și după ce a părăsit spitalul. (Foto: Facebook/Adrian Wolkowski)
Ce mai înseamnă azi doi euro? O cafea la mall, o jumătate de pachet de țigări, două sticle mari de băutură acidulată la supermarket sau șase pachete mici de gumă de mestecat. Numărați așa, în economia unei zile care trece, doi euro nu înseamnă nimic. Într-o altfel de matematică însă, doi euro înseamnă nespus de mult. Atunci când sunt însoțiți de încredere, competență și dorința de a ajuta înseamnă o șansă la viață.
Un medic de familie din Arad şi-a depus dosarul de angajare pe post de brancardier la spitalul judeţean el afirmând că a fost nevoit să ia decizia aceasta din considerente financiare, scrie News.ro. (Foto: Special Arad)
În timpul ăsta, la Iași, pacienții sunt în continuare plimbați printre spitale, pentru că nu există nicio unitate medicală care să aibă toate specialitățile. Și să nu vă imaginați că dacă e Iași și nu București, atunci traficul e un vis. Tot înfiorător e și acolo, iar spitalul unde ajung, spre exemplu, oamenii făcuți praf într-un accident rutier, respectiv Spitalul „Sf. Spiridon", este exact în mijlocul orașului, deci ambulanța trebuie să treacă prin zone unde nu încape niciun ac în zile aglomerate.
Un reporter Digi24 l-a întrebat pe șeful PSD cât de mult îl îngrijorează situația scoasă în evidență de decesul lui Călin Farcaș, tânărul de 29 de ani care a murit cu banii pentru operație în cont, așteptând de doi ani un transplant pulmonar. (Foto: Inquam Photos/ George Călin)
Poate dacă mi-ar fi povestit cineva că un secretar de stat din Ministerul Sănătății i s-a adresat unui pacient cu amenințarea „Vei plăti pentru ceea ce faci”, nu aș fi crezut. Din păcate, aceste cuvinte mi-au fost adresate mie, un băiat de 20 ani care suferă de o boală incurabilă. (Foto: arhiva personală)
Mi se pare tragic să nu poți depista într-o secție de urgență un caz de apendicită, să trimiți omul acasă cu dureri, fără diagnostic și tratament. (Foto: Guliver/Getty Images)
E normal să nu fie ventilatoare mecanice în secțiile ATI de copii? E normal să colcăie nepotismele peste tot, alimentate cel mai mult chiar de voi? E normal să sufere oamenii care merg la spital pentru a se trata și merită condiții excelente, dar ajung în saloane mai rele decât celulele? Ei sunt practic pedepsiți pe nedrept.
„Trebuie să schimbi toată infrastructura, numai cu salariul nu merge. Mie mi-e frică de această acțiune de a crește salariul, toate părțile celelalte, infrastructura și alte calități de care avem nevoie în sistemul de stat vor suferi și vor fi salarii mai mari, mentalitate neschimbată a medicilor, ciubucurile vor rămâne în continuare”, crede Wargha Enayati, cardiologul care a fondat rețeaua Regina Maria. (Foto: Guliver Getty Images)
Trei ani până a găsit terenul potrivit, alți doi ani să obțină planul de urbanism. Abia anul acesta, spre sfârșitul lunii mai, va fi săpată prima groapă pentru construcția a ceea ce va fi, în circa doi ani, în opinia lui Wargha Enayati, fondatorul rețelei Regina Maria, cel mai mare centru de îngrijire a bătrânilor din România. (Foto: Inquam Photos / George Călin)
Medicul psihiatru Mircea Duțescu, de la Spitalul de Psihiatrie Cronici din comuna Dumbrăveni (județul Vrancea), a făcut acest gest după ce veniturile personalului auxiliar au scăzut cu sume cuprise între 500 și 800 de lei. (Foto: vrancea24.ro)
Dacă luăm exemplul simplu al unui proiect de reabilitare a unei secții, el este viu și apreciat de public atât timp cât este în desfășurare, pentru ca la puțin timp de la realizarea investiției, aceasta să fie donată conform contractului inițial, spitalului și deci sistemului. (Foto: daruiesteviata.ro)
Și totuși, șocul cel mai mare nu e că sunt condiții materiale, că pe-astea le cumperi cu bani. Uimirea vine de la personalul spitalului. (Foto: Facebook/ Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș")
Dovada evoluției negative a sistemului este faptul că, în ultimii zece ani, fondurile alocate sănătății aproape s-au dublat ca valoare. (Foto: Guliver/Getty Images)
La ora la care încerc să mă calmez scriind aceste rânduri, copilul meu este într-o intervenție chirurgicală. La un spital din București. Stau pe un trotuar din parcare și aștept. Aș fi intrat și eu în spital, vă dați seama, să stau lipit de ușa pe care va ieși medicul. Cu vești. Dar nu se poate. Spitalul este în carantină, astfel că doar mama copilului are voie. Te supui. Și aștepți. Secundele au alt ritm. (Foto: Sutu.ro)
Orice medic ține minte pacientul care a murit practic în mâinile sale. Am cu mine, în memoria de lungă durată, privirile multor pacienți care nu mai sunt de mult printre noi: femei care au murit la naștere sau în urma unor avorturi septice, copii infectați cu HIV în anii ‘80-’90; în ‘93 când în garda mea de medic rezident a murit un copil de 2 ani, lovit de o mașină, am plâns până dimineața. (Foto: Guliver Getty Images)
Între 2010 și 2016 în jur de 16.000 de medici au părăsit România pentru a profesa în străinătate. În spitalele din România, rămân posturi neocupate și tot mai puțini specialiști care să lupte cu moartea și cu boala. Ce i-ar putea aduce înapoi? Cu certitudine nu doar creșterea veniturilor conform noii grile de salarizare, crede medicul cardiolog Vasi Rădulescu. (Foto: Facebook Alexandra Stan)
Medicii se întâlnesc cu suferința în fiecare zi, însă nimic nu îi pregătește pe deplin pentru momentul în care ajung să piardă un pacient. „E cumplit. Am și plâns, recunosc, eram și mai tânăr, m-am dus într-o baie mică în spital și am plâns când s-a întâmplat chestiunea asta, când am văzut moartea”, spune medicul cardiolog Vasi Rădulescu. (Foto: Guliver Getty Images)
Tot ce făceam era împotriva revenirii din sfârșeala cunoștinței, iar un firicel de sânge își făcuse apariția triumfal din bietul meu gât. Nu puteam să scot niciun cuvânt, dărămite să mă ridic. (Foto Guliver/Getty Images)
Tatăl Alexandrei Stan este internat la Spitalul Județean Constanța, iar cântăreața a făcut publice imaginile care arată condițiile în care trebuie să stea pacienții care ajung aici. „Mizerie, dezinteres și lipsă de respect față de pacienți”, a scris Alexandra Stan. (Foto: Facebook Alexandra Stan)
Se vorbește despre măriri de salarii la medici, începând cu 1 martie. Peste 200% la unii. E minunat, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. (Foto Facebook/Anamaria Czap)
La spitalul județean Brașov s-a dus la trei doctori. Toți i-au spus că nu-i dau antibioticul înainte să-i taie din picior pentru că medicamentul costă foarte mult și tratamentul e de lungă durată, costul ar fi unul prea mare pentru spital. (Foto: Guliver/Getty Images)
Am stat puțin și-am admirat tabloul. PSD-istul se făcuse roșu de furie. Celălalt domn se albăstrise puțin, că abia mai trăgea aer pe gură. Am țipat la ei și le-am spus să termine cu circul. Nu s-au conformat nici în fața halatului alb, așa că a trebuit să intervin cu forța. Apuc de niște mâini, infirmiera apucă și ea, tragem noi, se aud alte pârâituri. Ăștia se înjurau în continuare.
„Vrei să îți spun cum este în Germania? Nci aici nu este totul roz, medicii nu sunt, neparat, mai buni profesioniști, dar nici unul nu își permite să ceară bani pacienților. Muncesc de îmi sar capacele, ajung uneori la epuizare, dar nu sunt umilit nici de pacienți și nici de sistem.” (Foto: Guliver Getty Images)
Consilierii de la Primăria Sectorului 2 au aprobat în ședința de marți alocarea a 2,4 milioane de lei pentru sprijinirea Spitalului Sf. Pantelimon, prin redistribuirea unor fonduri care fuseseră destinate inițial unor biserici. Este o decizie inedită, fiind agreată de consilierii locali a șapte partide (PNL, PSD, ALDE, PMP, UNPR, PER, USR), scrie tolo.ro.
„O doctoriță de la ATI țipa „Fetelor, fetelor! Pacienta cu AB4”. Am fost luată pe sus ca să fiu dusă în sala de operații și atunci, zdruncinată și în țipete, m-am trezit și am spus: „Am grupa 0, nu AB4”. Și mi-am văzut punga de dren, care era plină de sânge în loc de urină și era clar că intram într-o nouă operație, cineva îmi tăia cămasa de noapte”, își amintește Elena Manea despre urmările transfusiei greșite de la CF2.
„Avem nevoie de plăcuțe de electro-cauter, niște nimicuri dacă o luăm așa. Măști, mănuși de diverse mărimi, ață chirurgicală. Sunt sincope care nu ar trebui să se întâmple, dar așa e când Casa de Asigurări nu asigura banii necesari ca sa se facă aprovizionare și storcuri”, spune profesorul Ioan Cordoș.
Dacă nu tragem concluziile care se impun și nu învățăm din greșeli, suntem condamnați să le repetăm la nesfârșit într-o spirală a nepăsării și incompetenței iresponsabile! Și să acceptăm că viețile victimelor sunt odată în plus irosite! La nivel individual nu putem trăi cu povara aceasta. De ce am putea atunci la nivel Colectiv, ca societate? (Foto: Ovidiu Micsik/Inquam Photos)
„A urca bolnavii în avioane și a pleca în Europa în primele 12 ore, în prima zi, și să spui în Europa «venim cu arșii, primiți-i», acest lucru nu s-ar întâmpla nicăieri. Ne-ar întoarce cu ei”. (Foto captura video)
Mă apucă frica. Încep să număr scaunele și plăcile de la gresie. E o mizerie infectă, o amestecătură de vechi și zoaie întinse cu mopul de femeile de serviciu.
O imagine postată de un chirurg de la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara s-a viralizat pe rețelele de socializare. (Foto: Facebook / Horea Feier)
„Nu știu dacă le-aș da un mesaj, sentimentul meu este de mare tristețe. Niște oameni care au venit să facă bine, renunțând la salarii mai mari, vizibilitate mai mare, făcând aici apostolat. Ce poți să simți decât tristețe?”
Sistemul sanitar de stat, așa cum funcționează la oră actuală, ajută din ce în ce mai puțin intereselor bolnavilor, face prevenția tot mai greoaie, pune presiune imensă asupra corpului medical, obligat să facă prestații nemedicale. (Foto: Inquam Photos/ Bogdan Danescu)
Prietena mea s-a luptat. O dată cu boala. A doua oară cu sistemul. A treia oară cu birocrația. La granița atât de fragilă dintre viață și moarte, te lupți cu o mulțime de inamici. (Guliver Getty Images)
Mi s-a părut suspect că anunțul nu oferă și un număr de telefon sau mai multe detalii, pe care le-am cerut fiecăruia dintre cei care mi-au trimis mesaje.
Probabil nu va reuși nimeni, niciodată, să stabilească exact cât s-a furat din sistemul de sănătate în toți acești ani în care bugetul a crescut, fără însă să se reflecte în calitatea serviciilor, a dotărilor sau în nivelul salariilor acordate cadrelor medicale.(Foto Guliver/Getty Images)
Medicii demisionari de la Colentina, neurochirurgii Ionuț Gobej și Dorin Bică, spun că nu renunță la demisii nici după intervenţia primarului general şi depunerea mandatului de către directorul spitalului. (Foto captura video)
În România, copiii care au nevoie de tratamente în spitale mor cu zile. Locurile din spitale sunt insuficiente pentru cazurile grave. Este o realitate de care medicul Cătălin Cîrstoveanu, şeful Secţiei de Terapie Intensivă nou născuţi din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie”, se lovește zilnic. (Foto: Guliver Getty Images)
După o discuție cu profesorul universitar care a pus diagnosticul, am aflat că Maria va avea nevoie de tratament intravenos cel puțin un an, iar tratamentul trebuie făcut în Spitalul pentru copii din Bristol, în Marea Britanie. (Foto: Guliver/Getty Images)
Ionela are nouă frați și este din satul Rugetu, lângă Horezu. Recent fostul ministru Vlad Voiculescu i-a scris, pe scurt, povestea, într-o postare pe Facebook, însoțită de câteva poze. A cunoscut-o pe Ionela pe 2 august 2013 pe holurile Institutului Clinic Fundeni. (Foto: Facebook/ Vlad Voiculescu)
Invitat luni seara la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a spus că în instituția pe care o conducea era o persoană - care e încă angajată acolo - care se ocupa doar cu „plimbatul hârtiilor” și cu „transmiterea documentelor către PSD”. (Foto: Inquam Photos)
Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, fondator al „rețelei citostaticelor” care ajuta bolnavii de cancer din România să își facă rost de medicamente, a povestit luni seara la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 cum a reactivat rețeaua cărăușilor de medicamente. (Foto captura video)
Acum, iată că uriașa valoare a țării a scos capul și s-a dus rachetă către o altă uriașă valoare a țării. Cum era aia - cine se aseamănă, se adună. Tratament special, cum spunea profesorul. (Foto: captură Recorder.ro)
Mii de români aleg în fiecare an serviciile clinicilor din străinătate. Pe lângă cei cu dosar aprobat de Ministerul Sănătății, sau cei cu formularul E112, tot mai mulți sunt cei care ajung la spitalele din afară din proprie inițiativă, după ce își caută un doctor pe internet sau direct pe site-ul clinicii. (Foto: ProTV)
Criza din sistemul românesc de sănătate este o criză a managementului şi nicidecum a sistemului ca atare. Aceiaşi medici care astăzi lucrează ineficient, aceiaşi medici care astăzi tratează mult mai mult forme cronice ale bolilor şi ajută mult prea puţin la prevenirea acestora, aceiaşi medici şi acelaşi personal de suport activ astăzi în spitalele de stat, lucrează la polul opus în sistemul privat. (Foto: Guliver Getty Images)
Eram de gardă. Vine o doamnă, o invit pe pat, îmi spune că nu vrea să stea pe pat ci în picioare, că așa se simte mai bine. Mă privește într-un mod ciudat. O întreb ce o supără.
Ca să înțelegi viața unui om, trebuie să te pui puțin în pielea lui. Dacă nu poți face asta, nu ai dreptul să vorbești nimic despre el. Se vorbește de rău despre medici cu o ușurință teribilă. Cât de ușor este să vezi un lucru din exterior, să ți se pară într-un fel cu setul tău de analizori și neuroni, apoi să-l caracterizezi și pe deasupra să mai fii și mulțumit că l-ai pus la punct, plasându-l în albia porcilor, proștilor, șpăgarilor. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)
E ceva important și ar trebui respectat cu strictețe. Dacă nu ai o urgență reală, trebuie să mergi la medicul de familie sau la ambulator. Nu vii la camera de gardă spunând “nu mă supără nimic, vreau și eu să mă investighez”. Serios? Vrei să stau trei ore cu tine să îți fac și turul spitalului? (Foto: Guliver Getty Images)
La sfârșitul lunii mai, Avocatul Poporului a surprins comunitatea bicicliștilor comunicând că s-a sesizat din oficiu cu privire la inexistența pistelor de biciclete din București. Din când în când, instituția reprezentată prin Victor Ciorbea se trezește din coma profundă și arată semne de viață.
Să ajungi într-un spital, mai ales românesc, nu e nici pe departe o plăcere. Să ajungi însă acolo pentru copilul tău e cu adevărat sinistru. (Foto Guliver/Getty Images)
Pentru această schimbare, cheia este în mâna specialiștilor, iar deschiderea către această soluție vine doar condiționată de definirea rolului lor ca actori importanți la nivel social. (Foto Guliver/Getty Images)
M. are 36 de ani și încă trei luni de tratament pentru tuberculoză înainte. Era deja infectat și cu HIV și cu hepatită C când a luat și TB. (Foto Guliver/Getty Images)
Simptomele bolii de care suferim se țin scai de noi întreaga zi, ba nu se lasă duse nici noaptea, așa ca norma noastră de lucru e chiar mai mare decât a oricărui alt angajat, așadar nu se poate spune că nu avem vechime în „câmpul muncii”. (Foto Inquam Photos/ George Călin)
Am rămas în mână, în final, cu un dosar medical pe care ni l-am alcătuit singuri. Am început, acum 5 ani, cu câteva foițe de plastic, subțiri, crezând că ele vor cuprinde tot ce aveam de primit. (Inquam Photos/ George Călin)
Oradea, Brașov și Timișoara sunt orașele despre care există percepția că au cele mai bune facilități medicale din România, potrivit unui studiu publicat de Storia.ro. Capitala ocupă locul 9 în clasament. (Foto Guliver/Getty Images)
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, spune că, potrivit proiectului legii salarizării unitare, salariile medicilor vor crește până la 3.600 de euro în cazul unui medic care lucrează în Terapie Intensivă. (Foto: Inquam Photos)
Mânuța vineție, nu mai mare decât o monedă de 50 de bani, pare că îi tresare ușor, în somn. Respiră cu ajutorul aparatelor. 22 de săptămâni și 450 de grame.
Ai avut ghinionul să ajungi în weekend la unul dintre spitalele administrate de Primăria Capitalei? Ai să poți să le spui prietenilor că ai fost într-un city break într-o capitală europeană, că te-ai cazat la un hotel de 3* și ai beneficiat de servicii ca pentru unul de 1*+.
România ar trebui să aibă o strategie națională de comunicare cu pacienții de orice vârstă și rudele lor. „Este inacceptabilă după orice standarde situația de astăzi din spitalele din România, în care mai mulți medici se află în aceeași încăpere mică împreună cu mai mulți pacienți în stadii diferite ale bolii și încearcă să comunice", spune Dr. Rubén Bild, psihanalist specializat în îngrijiri paliative, într-un interviu pentru Republica.
Zeci de părinți au protestat marți seară în fața Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad față de felul în care personalul medical i-a tratat pe copiii lor în timp ce erau internați, dar și față de condițiile din spital. (Foto: Glasul Aradului)
Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, avertizează că „trântirea" ordonanţei OUG 79 privind depolitizarea managementului din spitale va avea aceleaşi efecte în Sănătate ca acelea pe care le-ar fi avut celebra OUG 13 în Justiţie.
Doctorul intrase în biroul managerului Silvi Ifrim, numită la conducerea Spitalului Clinic Colentina printr-o decizie a primarului Capitalei, Gabriela Firea.
Desprinsă parcă din jocurile video sau din simulările orașelor viitorului, clădirea este imaginată să devină prima unitate medicală dedicată în întregime tratării copiilor bolnavi de cancer din România. Proiectul este gândit să conțină un cinematograf, spații de recreere, de joacă și educaționale (foto: captură din simularea grafică a clădirii).
România nu e nici opt-in, nici opt-out. Nimeni nu te întreabă dacă vrei să intri în sistem, nimeni nu te lasă să îl părăsești. Poți limita doar numărul medicilor cu acces la întregul tău dosar și monitoriza vizualizările sumarului de urgență. Controlul tău se oprește aici. (Foto: Inquam Photos / George Călin)
Un eşantion relevant de pacienţi selectați aleatoriu la nivelul fiecărui spital din România va fi contactat automat printr-un SMS care va conține un set de întrebări despre experiența în spital.
Fostul manager al spitalului Malaxa, Florin Secureanu, a fost pus sub urmărire de DNA pentru luare de mită și delapidare. Fostul manager al spitalului Malaxa a fost reținut. (Foto Facebook//Florin Secureanu)
Când avea 5 ani, fiica mea cea mare avea niște muci. Eram din întâmplare la medic pentru altceva. Știind că este vorba despre un virus, medicul specialist a prescris 5 zile antibiotic, pentru orice siguranță. (Foto Guliver/Getty Images)
„Sunt nenumărate investigații, mai ales ecografii, care nu își au sensul și nu se justifică medical. Pacienta este pusă în situație de stres inutil”. (Guliver Getty Images)
Este regretabil că, inclusiv într-un minister care se vrea revoluţionar, există oameni implantaţi cu scopul de a-l sabota din interior şi de a apăra interesele diferitelor bresle, astfel încât pacientul să nu aibă acces la informaţie şi dialog cu factorii de decizie. (Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad)
„Suntem singura țară din Europa care își operează copiii din mila publică”, spune conf. dr. Victor Costache, un medic care s-a întors de trei ani în România de la Grenoble, unde făcea inclusiv transplant de plămâni, ca să repare inimi la Sibiu. (Foto Guliver/Getty Images)
„Uitați ce tablou are aici, ca o navă spațială. (...) Este o barocameră dedicată îngrijirii unui singur pacient. Bolnavii arși grav beneficiază de terepia cu oxigen” (Ioan Lascăr, Spitalul Floreasca, aprilie 2015) (Foto: Primăria Sector 1)
Uite cum cardul ăla blestemat chiar reduce costurile! Nu se mai internează nimeni, nada rețeta, nema procedura. Trimiți omul acasă și, din reflex, îi mai și spui “sănătate!” (Foto: Liviu Florin Albei/Inquam Photos)
Am început să pun întrebări personalului: asistentelor, medicului neonatolog, medicului ginecolog, până când am primit un răspuns ca o secure care mi-a retezat capul: suspiciune de sindrom genetic. (Foto Guliver/Getty Images)
„Oamenii văd că dacă se duc la spital trebuie să își cumpere singuri medicamente, ba mai mult se duc cu o boală și se întorc cu trei, astfel că nu va exista motivația să își plătească corect contribuțiile la asigurările sociale. Oamenii mor de mână criminală, până la urmă” (Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal) (Foto Guliver/Getty Images)
Medicul anestezist Camelia Roiu vorbește, într-un mesaj adresat ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, despre presiunile la care este supusă în Spitalul de Arsuri
Medicul Camelia Roiu, care a filmat larve pe un pacient în Spitalul de Arși, a dat publicității o înregistrare în care îi atrage atenția fostului director al spitalului asupra neregulilor din instituția pe care o conduce.
Camelia Roiu, anestezista care a filmat larve pe un pacient de la terapie intensivă, spune că în Spitalul de Arși din București sunt infecţii în toate secţiile, iar transfuziile sunt făcute de asistente fără pregătire în domeniu. (Foto: captura digi24.ro)
Camelia Roiu, anestezista care a filmat larve pe un pacient de la terapie intensivă, spune că în Spitalul de Arși din București sunt infecţii în toate secţiile, iar transfuziile sunt făcute de asistente fără pregătire în domeniu. (Foto: captura digi24.ro)
Este legitim să ne întrebăm câte greve au făcut cei de la Spitalul de Arși în ultimele decenii ca să reclame condițiile de lagăr în care sunt tratați pacienții. Sau câte plângeri au depus la ministere, casele de asigurări, parchete, câte filmulețe precum cel cu larvele care colcăie pe rana unui pacient au fost trimise redacțiilor din România.
Laura Codruța Kovesi la Interviurile Republica. Procurorul șef al DNA crede că statul ar trebui să interzică în anumite domenii importante sponsorizarea instituțiilor publice și a angajaților acestora de către companii private. (Inquam Photos / Octav Ganea)
Majoritatea medicilor trăiesc drama zbaterii zilnice, aceea de a face alegeri pe culoarul morții, între ceea ce le dictează conștiința și constrângerile sistemului. Cum s-a ajuns aici? Cum salvatorii au ajuns mercenari? Cum și-au pierdut omenia? Putem noi arunca cu piatra? Doar ei știu ce se întâmplă pe “culoarul morții” sau noi toți suntem părtași?
Cum să știi tu, medicul, asistenta, că faci rău prin tăcerea ta despre furtișagul altuia, sau prin furtul tău din raftul de medicamente, și să dormi liniștit? (Guliver Getty Images)
Ministerul Sănătății a publicat lista contractelor de achiziții de substanțe biocide raportate în SEAP în 2015, precum și o analiză comparativă a acestor contracte pe mai mulți factori. (Foto Inquam Photos/ Ovidiu Micsik)
„Experiența chirurgului contează foarte mult, nu numai tehnica pe care o aplică. Eu aș zice că mai bine să te opereze un chirurg foarte bun cu o tehnică mai înapoiată, decât un chirurg mediocru, inferior, cu o tehnică foarte avansată”. (Foto Facebook/Leon Dănăilă)
În ceea ce ține de domeniile aflate în competența administrației locale, în dezbaterea dintre candidații la Primăria Municipiului București s-au iscat discuții aprinse pe domeniul sanitar, candidații aruncând în luptă cifre și date care merită verificate din perspectivă factuală.
O parte dintre medicamentele aduse în România, în ultimii zece ani, au fost retrase de pe piață, fie pentru că monitorizarea lor a adus în discuție noi parametri care au schimbat raportul risc/beneficii, fie pentru că au apărut medicamente de nouă generație, afirmă Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM
Asistenta șefă ascunde „semne” pe butoane, pe monitoare, pe dulapurile mobile din sala de operație. Vrea să verifice cât de bine a fost făcută curățenia și dezinfecția. Dacă nu cureți și nu dezinfectezi acolo, „semnele” rămân. La fel și germenii. Verificarea se face cu un luminometru. „Uite, aici ți-a scăpat și nu ai curățat!”. (Foto Guliver/Getty Images)
O rudă discută la telefon cu domnul General. Pe holuri, la fereală. Să dea dumnealui câteva telefoane. Să se descurce cumva, la minister, la cine-știe pe undeva, „că moare biata mama”. (Foto: Inquam Photos/Cornel Putan)
„La noi femeia de serviciu vine de la gunoi cu aceiași botoșei, și umblă prin tot spitalul până în sala de operație. Poate exagerez, dar se întâmplă!” (Foto Guliver/Getty Images)
Este o „campanie continuă” împotriva medicamentelor generice, acuză producătorii de profil. Reacția lui Laurențiu Mihai, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), vine după ce doctorul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției Terapie intensivă nou-născuți de la Marie Curie, a avertizat, într-un interviu pentru Republica.ro, că medicamentele generice prescrise în caz de infecții nu au „niciun efect”.
La patru zile după operația pe care am avut-o în urmă cu câțiva ani, am început să fac febră. Mi-a rămas cu totul în minte pentru că țin minte debutul violent. În salon era mai tot timpul cald și eu m-am trezit la amiază tremurând cumplit.
O simplă felicitare de mulțumire și o cutie de bomboane sau o cană este „șpaga” maximă pe care pacienții mulțumiți de actul medical obișnuiesc să o dea doctorului care i-a tratat. „Obiceiul” se practică în Marea Britanie, unde nu există celebrul plic pentru doctor.
Într-un salon de spital este detectată o infecție nosocomială. Salonul este imediat închis. Incidentul este anunțat oficial în spital. Pe culoare apar anunțuri de avertizare.
El n-a mai avut noroc. Camerunezul a ajuns într-o țară africană numită România în care se trăiește cu sclipici și se moare fără scuze. (Foto: FC Dinamo)
Lista făcută publică de Ministerul Sănătății arată că 50 de spitale mari din țară au probleme cu substanțele Hexi Pharma. Reprezentanții ministerului au precizat pentru Republica.ro că numărul spitalelor la care s-au făcut controale de eficacitate a respectivelor biocidelor este de 285, 17,5% dintre spitale picând la testul infecțiilor.
Ministerul Sănătății a făcut publică lista unităților sanitare în care testele pentru verificarea substanțelor biocide folosite au ieșit neconforme. E vorba de 50 de spitale importante, răspândite în 23 de județe ale țării
„Sunt niște reguli foarte clare care în România nu sunt respectate, fie pentru că spitalele au fost construite după standarde care acum sunt demult depăşite, fie că renovările făcute prin spitale în ultimii ani nu au respectat de fapt regulile existente.” (Foto: Asociația „Inima Copiilor”)
Mihaelele sunt de Paște împreună. Iar la miezul nopții, când bisericile României vor răsuna de clopote, Mihaelele le vor spune celorlalte femei care sunt în dormitor „Hristos a Înviat!”
Republica.ro a făcut o listă, care nu este una exhaustivă, de locuri și situații și a obținut, punctual, de la reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), răspunsul dacă acolo va mai fi permis fumatul sau nu, începând din 16 martie.