Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Dacă vrei să zici, spune în gând”

Alfred Bulai - Inquam Photos / Malina Norocea

Foto: Inquam Photos / Malina Norocea

De când a izbucnit scandalul de la SNSPA, în spațiul public au apărut tot felul de discuții. Unii vorbesc despre cum cei doi sociologi, Pieleanu și Bulai, sunt oamenii serviciilor secrete și apar la televizor că sună generalii – cei care lansează astfel de idei, analiști cică, nu dau și numele generalilor, probabil generalii sunt bubuli și țin informația la secret –, îi au la mână pe politicieni și alte teorii de soiul ăsta. Aproape nimeni nu vorbește despre cea mai mare tragedie care a ieșit la suprafață în urma dezvăluirilor: incapacitatea generației tinere de a ieși în public și a reclama un abuz. Este o tragedie pentru că vina nu o poartă generația tânără, ci părinții și mediul în care au fost educați. 

Probabil că mare parte din cei care citesc aceste rânduri au fost educați în spiritul tăcerii în fața unei autorități superioare. Pe ideea „maică, noi suntem mici, tu stai în banca ta, nu trebuie să te bagi, nu te lega la cap, vezi-ți de treabă...” S-a creat astfel o perspectivă dublă asupra vieții. Pe de-o parte, aici intră, după cum am văzut, profesorii universitari, reprezentanții forțelor de ordine, beizadelele și culminând cu politicienii. În cealaltă parte suntem noi, ăștia „mici”, un fel de gândăcei care trebuie să-și trăiască existența în așa manieră încât să nu-i supere pe cei superiori. Apropo, marota asta cu securiștii și generalii nu ajută deloc, domnilor analiști politici, pentru că dacă o victimă citește că Bulai și Pieleanu sunt un fel de Pacepa James Bond, există șansa să se sperie și mai tare și să nu depună mărturie. Revenind, pentru cei care întreabă de ce victimele nu au sărit imediat să notifice universitatea și poliția, răspunsul este simplu: pentru că au fost crescute să nu o facă. După cum ne-a arătat și ancheta celor de la snoop.ro, victimele erau alese pe sprânceană, să fie fete din familii modeste și de preferat de la țară. Știți cum ar arăta o discuție între fiică și mamă pe subiectul ăsta? S-ar încheia cu replica mamei: „Aoleu, să nu mai zici că o să zică lumea că ești curvă!” Asta deși fiica s-a plâns că a fost agresată sexual. De ce? Pentru că mama victimei nu e empatică sau e nebună? Nu, pentru că și ea la rândul ei a fost crescută în ideea că dacă ești o fată simplă din Adâncata de Vale n-ai nicio șansă împotriva unui „domprofesordelaBucurești” care mai apare și la TV. Vă dau un exemplu din alt loc. Era 1 decembrie, Ziua Națională, parada se ținea la Casa Poporului, că Arcul de Triumf era în reabilitare. Un puști de vreo 14-15 ani filma cu telefonul. Era aproape de gardul jandarmeriei. La un moment dat întreabă, aproape în barbă, eu l-am auzit că eram lângă el: „Da’ Iohannis nu vine? Șmecherul ăla...” Maică-sa sare ca arsă, parcă ar fi aruncat copilul cu o petardă în jandarm: „Taci din gură, nu face pe deșteptul! Dacă vrei să zici, spune în gând!” Copilul se uită nedumerit. După vreo două minute maică-sa îl trage de mânecă și dispar. Nu știu dacă s-au dus mai în spate sau au plecat cu totul. Repet, copilul nu urlase, nu înjurase, deci nu putea să fie amendat pe motiv că ar fi deranjat liniștea publică. Cu toate astea, maică-sa i-a dat de înțeles într-un mod isteric faptul că trebuie să tacă. Am făcut comparația asta ca să ne gândim cum ar fi fost dacă același băiat ar fi venit și i-ar fi spus mamei că un profesor l-a hărțuit sexual. Am presimțirea că ar fi trebuit multă muncă de lămurire ca mama să înțeleagă că nu fiul e de vină.

Încă o chestiune importantă o reprezintă cazul Mihaelei Miroiu, care a făcut cel mai grav lucru posibil: a tăcut. A venit ulterior și a respins acuzația unei foste studente, anunțând că va merge în instanță cu cei care au formulat acuzații la adresa ei. Stimată doamnă profesoară, prin atitudinea de tăcere pe care ați avut-o ați demisionat moral din toate calitățile universitare pe care le-ați avut. Bun, fosta studentă care a susținut că ați refuzat să interveniți la Pieleanu ca s-o lase în pace minte. De ce n-ați spus-o atunci? De ce ați scris o postare, apoi ați șters-o, apoi ați tăcut, apoi iar ați revenit? Pentru cineva care se plasează în calitatea de fondatoare a studiilor politice din România ar fi trebuit să înțelegeți din start cât rău face această atitudine. Ați argumentat cu vârsta și problemele de sănătate. Nu sunteți ofițer în rezervă de poliție ca să spuneți că sănătatea nu vă mai permite să vă practicați profesia. Ați spus că v-ați pensionat în 2021. Dacă vă știați cu probleme ați fi putut atunci să ieșiți public și să spuneți că sănătatea nu vă mai permite să vă continuați activitatea, iar astfel s-ar fi evitat totul. N-ați făcut nimic din ce trebuie, așa că ați tras după dumneavoastră Centrul FILIA, organizație pentru drepturile femeilor unde sunteți președinte de onoare, și cam tot ce înseamnă mișcare care militează pentru egalitate. În toți acești ani ați crezut probabil că a fi activist pentru drepturi, indiferent care sunt ele, înseamnă să participi la conferințe și activități unde vin alții de aceeași părere cu tine ca să te aplaude. În schimb, când s-a întâmplat fix lângă dumneavoastră tragedia, v-ați împiedicat și ați căzut grămadă. Și încă ceva, în postare ați vorbit de „puterea să adun comentarii calomnioase, injurioase, hărțuitoare, defăimătoare, calomnii și să reclam în instanță pe cei care fac asta.” La postare cineva spune că ați știut sau ați intuit cine e Pieleanu și n-ați făcut nimic. Vorbește despre cum s-a dus o carieră pe apa sâmbetei. Răspunsul dumneavoastră: „Părerea asta este calomnioasă. Am avertizat că le adun și fac plângere.”

De aici tragem două concluzii: 1. Tinerii trebuie să fie educați că nimeni nu e mai presus de lege. 2. După propria mărturie, Mihaela Miroiu s-a ocupat să facă dosare de urmărire tuturor celor care au scris pe Facebook ca să le depună în instanță, asta în timp ce îi era rău și nu putea să ia atitudine. Totodată, Mihaela Miroiu impune codul tăcerii amenințând lumea că-i plimbă prin tribunale. „Doamna profesoară de drepturi...”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihaela check icon
    Mda...'cultura tacerii' vine direct din regimul de trista amintire si e clar impamantenit in generatia Boomers (1955-1964). Sper ca de la Generatia X incoace lucrurile se vor schimba..in bine. Sper, dar nu imi tin respiratia!
    Indivizii astia doi (Bulai & Pieleanu) sunt de o speta nu prea rara, din pacate. Sunt sigura ca sunt multe institutii in tara unde aceste lucruri ingrozitoare se intampla si se vor mail intampla. Si asta pentru ca la noi toate trec: azi e stire 'hot', maine e uitata. Pentru ca e inlocuita cu alta stire 'de senzatie' in care alt sofer mai distruge o viata si apoi o alta stire in care un politician e corupt...si tot asa. Never ending...Iar societatea civila nu are memorie. Si tara nu are legi clare. Si mai sunt sigura de faptul ca acesti doi subspecii umane nu vor pati nimic, inafara de a fi expulzati sin institutie. Isi vor lua avocat si se va ajunge la concluzia ca faptele s-au prescris. Cine pune pariu cu mine?
    • Like 2
    • @ Mihaela
      Mihaela check icon
      *Am vrut sa zic 'doua subspecii umane'.
      • Like 1
  • andrei andrei check icon
    din seria "e vina oricui, doar a mea nu" haha, de asta generatia tanara o sa fie un esec urias pentru europa. nu isi asuma nimic si au intrat in retorica victimizarii constante.

    Reasons why some people play the victim card include123:
    To justify abuse to others
    To manipulate others
    As a coping strategy
    Attention seeking
    Diffusion of responsibility
    To gain sympathy and an advantage
    To avoid facing blame for their actions

    doar o lista de ce e atat de seducator sa ne victimizam constant. "vai, nu e vina mea, e a parintilor mei ca m-au invatat asa!!!!"

    pai folosind logica asta a baiatului care se preface ca scrie pe republica, poti la fel sa spui ca nu e vina parintilor ca si ei asa au fost invatati, iar parintii lor tot asa, nu e vina lor.

    de fapt nici vina abuzatorilor nu e, ca ei asa au fost invatati.

    parca altfel suna cand te victimizezi si relitivezi totul.

    de fapt putem sa zicem ca abuatorii nu sunt vinovati cu nimic. nu e in natura noastra ca oameni si mamifere sa vrem sa facem sex? nu e in natura noastra evolutiva sa vrem sa ne folosim de putere? ce au facut ei gresit daca asa le-a dictat creierul de reptila adanc inradacinat in cel de mamifere? de fapt, nu sunt victimele de vina ca au tacut? daca pui mana in foc si nu te arzi o sa tot pui, nu?

    prin textul de mai sus am vrut sa arat ca relavitismul asta invocat de autor poate fi aplicat oricui.

    ce, hitler a fost baiat rau? nazistii au fost rai? au fost afectati profund de tratatul de la Versailles si modul cum au fost tratati dupa primul razboi mondial unde, de fapt, austria a pornit totul. in plus se luptau impotriva comunistilor.
    relativizand totul ajungi sa poti sa aperi pe oricine si sa spui ca nu e vina nimanui,
    trebuie ca oamenii sa isi asume.

    • Like 1
  • Valentin check icon
    .
    • Like 1
  • Corina check icon
    Excelent! Da, ne apărăm cu isterie umila noastră „liniște”. Lașitatea noastră e adâncă. Dar nu întotdeauna din cauza părinților. Uneori, părinții noștri au avut curaj. În cazul ăsta, atitudinea lașă ni se trage din atmosfera unei epoci și din manipularea harnică a celor care nu vor s-o lase să moară. Nu sunt puțini și nu ne va fi ușor să-i dominăm, mai ales dacă ne pleacă, unul după altul, toți cei care gândesc altfel.
    • Like 3
  • Valentin check icon
    .
    • Like 0

Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult