Nicolae Cotruț

La întâlnirea lui Marcel Ciolacu cu jurnaliștii Antena 3 CNN a existat un moment interesant: cel în care o tinerică din „parohia” lui Gâdea i-a cerut candidatului PSD să identifice din poze mai mulți demnitari străini. Ciolacu a făcut acolo o gafă și jumătate. Prima a fost aceea că nu l-a recunoscut pe Mike Johnson, președintele camerei inferioare a Congresului American, și faptul că nu a pronunțat corect numele lui Keir Starmer, premierul britanic. Foto: captură Antena 3

Nici n-au trecut 24 de ore de la lansarea candidaților AUR pentru alegerile parlamentare, că George Simion a și fraudat alegerile propriului partid.

Este încă un gest politic care plasează partidul lui George Simion mai aproape de categoria partidelor „clasice”. Atmosfera premergătoare evenimentului părea desprinsă de la o adunare a PSD. Curtea era ocupată de mașini albe, unele purtând autocolante cu imaginea lui Simion, altele nu, dar toate aveau numere de înmatriculare de Ilfov și inițialele „GLD” sau „GOL”, care vin cel mai probabil de la termenul din engleză pentru aur. C

Fiecare început de an școlar aduce cu el și eterna discuție asupra reformei școlare. Marea reformă, cea pe care o așteptăm cu toții de la Revoluție încoace și care se tot anunță sub tot felul de forme, de la propuneri legislative la platforme cum a fost „România educată”. Din păcate, în ultimii ani nu au existat propuneri semnificative care să vizeze schimbarea mentalității și a modului în care ne raportăm la instituția școlară. Foto: Profimedia

Cu ocazia Zilei Limbii Române, onor președintele a spus că sub nicio formă nu trebuie reduse orele de limbă română ca să fie adăugată „vreo năzbâtie care i-a trecut prin minte cuiva de, să zicem, educație antreprenorială, ca și cum românii ar trebui să devină toți antreprenori și să nu muncească nimeni.” Eu am făcut educație antreprenorială și nu a fost o „năzbâtie”, iar ora nu s-a suprapus celor de română.

Odată cu intensificarea campaniei electorale a Elenei Lasconi, au apărut ecouri și din fosta aripă progresistă USR-Plus, care pribegește acum pe rețele sociale. Reacțiile sunt contra, se aruncă acuzații de viziuni „iliberale”, de „ultraconservatorism” și alte aspecte care îi construiesc un portret Elenei Lasconi de parcă ar fi Șoșoacă sau Simion. Respingerea asta categorică vine din partea unor intelighenți, unul mai rupt de realitate decât celălalt, cu activitate inclusiv la nivel universitar. Cică Lasconi n-are voie să poarte cruce la gât și să umble pe la biserici, că e populism. Foto: Facebook Elena Lasconi

Când vine vorba de cultură, sunt puține instituții din România care se pot lăuda nu numai cu faptul că sunt pe linia de plutire, dar și că pot afișa o viziune de nivel european care poate atrage turiști străini. Opera Națională București se află printre acestea. Ca orice lucru care a început să miște, de undeva din întunericul nepotismului și amantlâcurilor a apărut Ștefan Ignat, fostul director, care vrea să se reîntoarcă în funcție.

În ultima vreme, Traian Băsescu e abțibild pe toate posturile de televiziune – exceptând Felix TV, dar nu m-ar mira să apară și acolo – plus toate publicațiile care preiau buluc „analizele momentului”. Apogeul a fost când fostul președinte a postat un mesaj scurt: „Bună ziua!” Foto: Inquam Photos/ George Călin

Aproape nimeni nu vorbește despre cea mai mare tragedie care a ieșit la suprafață în urma dezvăluirilor: incapacitatea generației tinere de a ieși în public și a reclama un abuz. Este o tragedie pentru că vina nu o poartă generația tânără, ci părinții și mediul în care au fost educați. Foto: Inquam Photos / Malina Norocea

Lumea, atât pe Facebook cât și în particular, este revoltată: „Ce caută ăsta la catedră?”, „Cum să fie ăsta profesor universitar?” și alte opinii similare.