Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

„Informațiile din acest program nu au bază știinţifică.” CNA impune mesaj de avertizare pentru emisiunile cu horoscop și numerologie

Neti Sndu

foto captură Protv

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a adoptat o modificare a Codului de Reglementare în Audiovizual, care obligă televiziunile și radiourile să transmită un mesaj de avertisment la începutul programelor care promovează astrologia, horoscopul sau numerologia, potrivit paginademedia.ro.

Noua reglementare prevede că programele care „recomandă comportamente inspirate de astrologie, horoscop sau numerologie” vor trebui să facă mențiunea următoare: „Informațiile din acest program nu au bază știinţifică.”

Modificarea a fost propusă de membrul CNA Mircea Toma, la recomandarea Ministerului Educației, și a fost adoptată cu șapte voturi „pentru” și trei „împotrivă”, notează paginademedia.ro.

Decizia face parte dintr-un pachet mai amplu de actualizări ale Codului de Reglementare în Audiovizual, care includ și modificări în ce privește promovarea jocurilor de noroc, publicitatea la instituțiile financiare nebancare (IFN), suplimentele alimentare și conținutul realizat de influenceri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu as scrie mesajul un pic diferit, cu cuvinte care sunt mai usor de inteles de catre toata lumea. Acesta ar suna asa: "Urmeaza o emisiune pentru prosti".
    • Like 2
  • Cu nouă ani în urmă, în 2016, când marota "educaţiei acasă" bântuia emisiunile canalelor TV, platformele media (inclusiv cea a Republicii), blogurile ziarelor, etc., postam pe această platformă un comentariu (reprodus mai jos) referitor la starea educaţiei din România. Adaptat, materialul a fost trimis şi către Ministerul Educaţiei Naţionale, mai ales că în acelaşi an a devenit disponibilă în librării celebra tablă a împărţirii la zero, vândută ieftin cu numai 8 lei/bucată. Zicerea "ai grijă ce-ţi doreşti, că s-ar putea îndeplini" a fost experimentată la nivel naţional în 2020, odată cu izbucnirea pandemiei COVID. Entuziaştii homeschooling-ului au avut în sfârşit oportunitatea să-i evalueze eficienţa, nu pe propria lor piele, din păcate, după închiderea şcolilor şi calvarul ce a urmat.

    Mă gândeam pe atunci că în locul publicităţii deşănţate făcută modului în care îşi instruiesc odraslele anumite figuri publice, ar fi fost mai potrivit ca jurnaliştii serioşi să pondereze opiniile pro sau contra ale experţilor recunoscuţi. Unde au fost de găsit articolele sau analizele care explică publicului modul în care sunt afectate personalitatea, capacitatea nativă de comunicare, spiritul competitiv, echilibrul afectiv în caz de eşec, educaţia "in situ" a recunoaşterii valorilor? Cât de relevantă a fost pentru cititori informaţia că doamna Nălbaru şi-a retras fiica de la şcoală (de exemplu, că tot veni vorba)? Reprezentau activităţile desfăşurate acasă de familia Nălbaru repere educaţionale majore sau exemple relevante?


    Comentariul meu, care, recunosc, începe nepoliticos şi nedrept faţă de mulţi jurnalişti, era următorul:

    "Analfabetismul înfloreşte peste tot în România şi mass media nu are altceva de făcut decât să bată câmpii? Vă întrebaţi de ce învăţământul românesc a ajuns în halul în care a ajuns, de ce există candidaţi care abia sunt în stare să împartă două numere, de ce avem absolvenţi de facultate, posibil viitori profesori, care după trei ani de facultate iau 2 (doi) la examene de licenţă al căror nivel de dificultate este doar puţin peste nivelul mediu al unui elev de liceu? În acest caz, ar trebui să aveţi curiozitatea să răsfoiţi, responsabil, producţiile experţilor autohtoni (puiţi, ca şi universităţile srl, precum ciupercile după ploaie) în materie de educaţie. Puzderia de comitete şi comiţii, imixtiunea permisă la nivel înalt în programele de învăţământ ale universităţilor de top din ţară, datul cu părerea, ştiinţele naturii predate după urechea unor gazetari, ştirişti şi sloveţi TV, înlocuirea discursului didactic valoros cu un limbaj a cărui terminologie, plină de preţiozităţi, frizează patologicul şi depăşeşte prin ridicol limba de lemn a foştilor activişti de partid (şi de stat...), or fi avut vreo influenţă?

    Faptul că pe ecranele televizoarelor se lăfăie, la ore de maximă audienţă, legiuni de chiromanţi, astrologi, filobarzi şi filotarzi, "profesori" în terapii alternative care otrăvesc, minut cu minut, creierul prichindeilor ce abia deprind, în şcoală, încrederea dobândită atât de greu în tainele gândirii ştiinţifice, care distrug cu bună ştiinţă fărâma de încredere în înţelegerea naturii, nu vă intereseaza şi nu vă dă de gândit? Nici faptul că CNA declarat "garant al interesului public" nu impune rularea unui text care să stipuleze că opiniile exprimate în respectivele emisiuni nu sunt conforme standardelor ştiinţifice actuale? În schimb, aţi hotărât că dacă domnul Dragoş nu mai are încredere în sistemul de învăţământ românesc şi a decis, după spusele domniei sale, să-şi arunce odraslele în necunoscut, e musai ca ştirea, “fierbinte” să fie adusă la cunoştinţa cititorilor "Republicii". Modalitatea predării la orele de clasă în Romania nu va fi schimbată de vorbele găunoase, bine lustruite, ale experţilor unşi peste noapte, ale formatorilor de ocazie, nici prin "traininguri" de “implementare” sau prin "intrebări de investigat". Cei care care cred că menirea profesorului este aceea de a-i învăţa pe elevi să-şi dea ei cu părerea despre cum lucrează natura şi legile economice, să participe la experimente haotice care nu au nimic în comun cu metoda ştiintifică de investigaţie, ar trebui să fie în stare, înainte de toate, să nu scrie năzdrăvănii în textele pe care le produc.
    Orice tâmpenie, recitată academic, produce un haz imens. Probabil asta l-a făcut pe marele fizician Richard Feynman să spună că "ştiinţa este credinţa în ignoranţa experţilor". Şi aş mai putea adăuga faptul că, neglijând realitatea de care ne zdrelim nasurile, presa suferă în masă de efectul Dodo. În "Aventurile lui Alice în ţara minunilor", personajele aflate pe o insulă sunt convinse de pasărea Dodo să participe la un concurs de alergare în jurul insulei până la uscarea hainelor. La sfârşitul cursei, pasărea Dodo decretează că toţi sunt câştigători şi trebuie să primească premii. Între timp, pasărea Dodo a dispărut ca specie, am rămas doar noi, cu hainele ude, ocolind aceeaşi insulă la nesfârşit. Premii, nu vom primi niciodată! "

    După 9 ani (nouă ani!), în sfârşit aflăm prin intermediul paginii paginademedia.ro şi al acestei acestei platforme că "...programele care „recomandă comportamente inspirate de astrologie, horoscop sau numerologie” vor trebui să facă mențiunea următoare: „Informațiile din acest program nu au bază știinţifică.”
    Mai aflăm şi că "Modificarea a fost propusă de membrul CNA Mircea Toma, la recomandarea Ministerului Educației"

    Până acum ce aţi păzit oameni buni? La ce aţi crezut că vor conduce emisiunile amintite, campaniile antivacciniştilor şi futurologii palmari de la IȘJ Cluj Napoca (alt exemplu)?

    Pentru o naţiune în care aproape jumătate din numărul indivizilor îşi extrage esenţa educaţiei din apa informaţională a cuplului Georgescu, am scăpat uşor, foarte uşor. Deocamdată!
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult