Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Taxa Belina”, numele real al taxei de solidaritate cu noua nomenclatură din România

Mototolită și aruncată în vară de premierul Tudose la coșul cu „discutate și uitate”, pe motiv de deranj prea mare și bani prea puțini la buget, taxa de solidaritate a fost scoasă din joben la ceas de seară de ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa. Nu e taxă, e contribuție de solidaritate, are grijă să-i corecteze pe jurnaliști. Și nu e nouă, e din 2006. Și nu crește, ci scade. Uluirea se citește pe fețele reporterilor. „Eu v-am explicat, vă mai explic o dată”, le rânjește doct din colțul gurii.

Pentru impresie artistică, la înaintare este băgat Bruxelles-ul. Soros e deja la „discutate și uitate”. Cu o seară înainte, la Antena3, lucrurile fuseseră prezentate de parcă atunci apăruse o nouă directivă care obliga Guvernul să ne bage pe gât taxa de solidaritate. 

Solidaritate cu cine? Solidaritate în țara cu cea mai mare creștere economică din UE și în care șomajul oficial este în scădere?!

„Există o directivă europeană care ne obligă să aplicăm un anumit procent fondurilor de salarii". Aha. De fapt directiva este din 2002, transformată la noi în lege în 2006, cu aplicare de la 1 decembrie 2007. Ministrul se referă la Fondul pentru garantarea creanțelor salariale, care intervine în plata salariilor angajaților din firmele care intră în insolvență. Dar care fond este subutilizat, potrivit jurnaliștilor de la Profit.ro. Anul trecut din cele peste 300 de milioane de lei strânși, au fost folosiți sub 30 de milioane de lei. Și asta pentru că e nevoie de decizia instanței. Care e așteptată cu anii...

Fondul nu are însă nici cea mai mică legătură cu taxa de solidaritate, așa cum a vrut să ne facă să credem ministrul Ionuț Mișa.

Contribuția la Fondul pentru garantarea creanțelor salariale, care apare pe lista contribuțiilor angajatorului la bugetul de stat, era până acum de 0,25 la sută. Din moment ce fondul are excedent în fiecare an, de ce să vrea Executivul să îl majoreze de opt ori? Umflând contribuția de la 0,25 la sută la 2 la sută? În fapt taxa de solidaritate de 2 la sută nu va merge la Fondul pentru garantarea creanțelor salariale. 

Când guvernul a anunțat mutarea contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, fusese eliminată, doar la nivel de vorbe, și contribuția de 0,25 la sută la Fond. Apoi și-au dat seama că nu au bani. Din contribuția de solidaritate ar urma să fie acoperită și contribuția de 0,25 la sută (care va scădea la 0,2 la sută), iar restul până la 2 la sută cât va fi taxa de solidaritate va intra în buzunarul mare al bugetului de stat. 

„Orice modificare de taxe și impozite trebuie să se întâmple cu cel puțin șase luni înainte de a intra în vigoare, pentru a asigura predictibilitatea și stabilitatea fiscală. Așa prevede Codul fiscal. Actualul Guvern ignoră cu totul principiile de predictibilitate și stabilitate fiscale, ceea ce este foarte grav”, spune Anca Dragu, fost ministru de finanțe în Cabinetul Cioloș. 

În plus orice măsură trebuie să aibă un studiu de impact, o analiză. 

„Trebuie explicat de ce se introduce o anumită măsură fiscală, câți bani încasează statul din acea măsură și cel mai important e ca statul să explice ce va face cu banii respectivi. Faptul că guvernul sau ministrul Finanțelor apar și spun că introduc o taxă, punct, și toată lumea își dă cu părerea ce vrea să spună este cu totul și cu totul anacronic. Trebuie să avem un comportament responsabil, care să arate respect”, crede fostul ministru. 

( Foto: Facebook / Liviu Dragnea)

Așadar, se va duce taxa de solidaritate spre cei mai necăjiți dintre români, spre spitalele care colcăie de bacterii, spre școlile cu tavane care pică pe copii, spre asfaltarea vreunui drum de țară? Sau se va duce în gaura neagră numită buget, de unde se va înfrupta clientela de partid - sutele de mii de guri flămânde cu care PSD și ALDE au împânzit toată administrația centrală și locală? Răspunsul este simplu. Nu poți cere solidaritate fără să oferi încredere. Or, ce încredere să ai în niște conducători care-și trec bucăți din hartă pe persoană fizică? Prin urmare, nu cred că vreun contribuabil, fără o relație directă cu Partidul, să accepte bucuros această „taxă Belina” deghizată în taxă de solidaritate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    De cand e pesedeul la putere nu am auzit decat de taxe si impozite pe salarii, pe sănătate, pe munca, pe nervii nostri, pe viața...
    Cand il aud pe ministrul finanțelor si mai ales cand il vad, ma apuca greata. O fi fost bun prin facultăți, in tara sau afara, cel mai bun pe la ce cursuri o fi facut, dar săracul de el este de o incompetență totala. Nu se vede clar ca sărmanul de el nu poate sa duca functia pe care l-a pus Dragnea sau cine l-a tinut in brate pana acum ???!!!
    Totul e tipic romanesc: ii scoatem pe prosti in fata pentru ca "noi" astia "destepti" ( aici ma refr la politicieni) sa facem legea asa cum vrem.
    • Like 1
  • A nation unable to develop and apply the justice at the right time, will develop a parallel system, harsh, but well deserved punishment one...
    • Like 0
    • @ Cristea Petrica
      Mai e unul, pe alt site, pe care l-a dat limba romana afara din casa... si tot Cristea!
      Marcelus, nu crezi ca se intelegea mai bine mesajul daca scriai in romaneste?!
      • Like 2
    • @ Adrian Andrei
      Există persoane care nu înţeleg limba română şi îşi traduc în engleză textele. Uneori, sunt interesate de replicile cititorilor. Textul se adresează unui asemenea grup de persoane, urmare a unei discuţii provocată de articol. Am dorit ca formularea să fie cea intenţionată de mine, nu una rezultată în urma unei traducerii automate. Din comoditate, nu am postat şi varianta în limba română, convins fiind că cititorii Republicii cunosc suficient de bine limba engleză, înţeleg substratul şi motivele (de data aceasta româneşti) ale postării. De altfel, de câte ori am avut ceva de spus, am folosit limba română.

      Ȋn rest, despre textul dumneavoastră, ce să zic? Este uşor de înţeles în orice limbă…
      • Like 0


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult