„Uite, asta e adevărata evaluare”. Povestea spitalului redeschis după 6 ani. „Nu am trimis niciun pacient să își cumpere materiale sanitare sau medicamente de la farmacie”

Foto Facebook / Spitalul Municipal Săcele

După-amiază de martie, 2019. O mașină oprește în fața Spitalului Municipal Săcele, Brașov. Unitatea medicală, închisă în 2011, prin ordin de ministru, laolaltă cu alte 66 de spitale din țară, a fost redeschisă în iulie 2017, după o luptă birocratică în instanță, câștigată într-un final de comunitatea locală.

E epidemie de gripă la nivel național, iar copilul din mașină nu este lăsat să coboare. Cu ceva vreme în urmă, băiatul fusese internat în același spital.

Seara trecută, acasă, pe o foaie A4, copilul a făcut un desen: o casă, o mașină, un copac și doctorița care a avut grijă de el, cât a fost spitalizat. Așa s-a gândit el să mulțumească medicului care l-a îngrijit. Le-a spus apoi părinților că vrea să îi dea personal doctoriței desenul său.

În după-amiaza de martie, o echipă de la Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), venită în control pentru reacreditarea spitalului din Săcele, tocmai ieșea din spital, în timp ce părinții încercau să îi explice copilului că nu are voie să coboare și să intre în spital, pentru că s-ar putea îmbolnăvi de gripă.

Dr. Ionuț Poinăreanu, directorul medical al spitalului, care însoțea delegația venită în control, rememorează întâmplarea: „M-a chemat la geamul mașinii. Eu nu îl văzusem. Copilul făcuse un mic desen și mi-a zis să i-l dau doctoriței, din partea lui. La moment a asistat și echipa de evaluare. A fost foarte emoționant, chiar și pentru doamnele din delegație. Uite, au zis, asta e adevărata evaluare”.

Spitalul, culcuș pentru animalele sălbatice

În documentul publicat în Monitorul Oficial în 2011, se propunea ca cele 67 de spitale închise să fie transformate în cămine de bătrâni.

Aproape șase ani a avut lacătul pe ușă spitalul din Săcele, a doua localitate ca mărime din județul Brașov.

În ultimii doi ani, înainte de închiderea unității medicale, autoritățile spun că aici fuseseră făcute investiţii semnificative.

Poziționat la poalele muntelui Piatra Mare, în apropierea unei păduri, în scurt timp clădirea devenise adăpost pentru animalele sălbatice.

„Între timp s-a mai defrișat zona, dar nu e treaba noastră. Normal că animalele sălbatice își făcuseră culcușuri și adăposturi în zonă. Animalele și-au luat cu asalt teritoriul. Dar spitalul a fost păzit, conservat, nu a fost vandalizat”, povestește managerul de spital, economist Rodica Pîrvan.

Din când în când, ca să nu se degradeze, camerele mai erau aerisite, era pornită căldura.

Oamenii din oraș au protestat în 2011, după închiderea spitalului. Degeaba. 

„A fost foarte greu să redeschidem unitatea. Am crezut, la un moment dat, că nu voi mai vedea lumina de la capătul tunelului”

Consilierii locali au atacat în instanţă decizia de închidere a unităţii sanitare, verdictul de la tribunal fiind favorabil, însă sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel.

„Consiliul local Săcele a făcut demersuri în instanță și a câștigat redeschiderea unității, cu hotărâre judecătorească definitivă. Spitalul putea fi, de fapt, redeschis din 2014. Nu s-a reușit. E greu ca orice hârtie să fie obținută. Nu știu de ce. Trebuie multă tenacitate, răbdare, experiență, știință. A fost foarte greu să redeschidem unitatea. Am crezut, la un moment dat, că nu voi mai vedea lumina de la capătul tunelului. Dar iată că Dumnezeu ne-a ajutat, comunitatea a fost lângă noi”, povestește Rodica Pîrvan.

Are 51 de ani. Vorbește cu accent ardelenesc. Este de profesie economist și are un master la specializarea de manager general spitalicesc, la Universitatea Ovidiu din Constanța. A deţinut funcţia de director economic timp de 5 ani la Spitalul Județean de Urgență Constanța și 4 ani la Spitalul Județean de Urgență Brăila.

A venit în Săcele cu șapte luni înainte de redeschiderea spitalului. „Am văzut că este un proiect în domeniul sănătătii și am zis hai să vedem ce putem face. Pe 19 iulie 2017 am reușit să deschidem unitatea medicală, cu autorizație de funcționare și ordin de ministru”, se mândrește Pîrvan.

Și-a format o echipă mică. Patru oameni TESA. Ea și directorul medical vin din zona Constanței, unde au lucrat în spitale de stat. Colega lor, directorul economic, a activat în domeniul privat. 

De la 161 la peste 10.700 de prezentări la camera de gardă

Spitalul deservește aproximativ 50.000 de persoane, din municipiul Săcele şi din localităţile limitrofe, Tărlungeni, Teliu şi Budila.

Nu este un spital mare, dar reușește să mai degreveze medicii de la Spitalul din Brașov.

„În 2017 când am deschis spitalul am avut 161 de prezentări în camera de gardă. În 2019 am ajuns la 10.772 de prezentări. Medicii și specialiștii de la Spitalul județean de urgență din Brașov au spus că se cunoaște de când s-a deschis spitalul din Săcele, le-a mai scăzut numărul de prezentări, îi degrevează.”

Investiții pentru redeschiderea spitalului

Banii pentru redeschidere au venit de la comunitatea locală. De la stat nu au primit niciun leu.

În 2017, din iulie până în decembrie, au fost 1,2 milioane lei pentru funcționare și 672.000 lei pentru dezvoltare. Toți de la primăria municipiului.

La deschidere spitalul a avut doar 4 cabinete medicale: boli interne, pediatrie, chirurgie generală și oftalmologie. Au fost cumpărate echipamente medicale. Strictul necesar: instalații de oxigen medical, EKG, holtere, monitor de funcții vitale, două brancarde pentru camera de gardă, aparatura pentru cabinetul de oftalmologie. Plus calculatoare, pentru a pune la punct rețeaua IT, necesară raportării serviciilor medicale.

„Contractul cu Casa de sănătate în 2017 a fost doar pe ambulatoriul de specialitate, neavând activitate medicală pe spitalizare continuă”, spune managerul.

Inclusiv resursa umană a fost plătită de consiliul local, în anul în care spitalul a fost redeschis.

Foto Facebook/Spitalul Municipal Sacele

Suma totală investită în cei doi ani de când funcționează din nou? Sunt 1,694 milioane de lei pe zona de dezvoltare - echipamente medicale pentru dotarea unui compartiment de endoscopie digestivă și linie endoscopica, ecografe medii pentru cardiologie și ginecologie, achiziții de aparatură medicală pentru anatomie patologică.

A pornit cu 50 de paturi de spitalizare continuă și 28 de paturi de spitalizare de zi. Acestea s-au deschis eșalonat. „În 2018 am deschis spitalizare continuă la pediatrie și la compartimentul de medicină internă. De asemenea s-au mai înființat servicii în cabinetul de ambulatoriu”.

Spitalul s-a dezvoltat pas cu pas.

În 2019 a fost extinsă activitatea cu paturi pentru boli cronice.

Apoi au apărut patru noi specialități în ambulatoriul de specialitate: diabet, oncologie, neurologie și urologie.

Pentru titulatura de spital municipal, legislația sanitară prevede anumite secții medicale obligatorii, cu care a pornit și spitalul din Săcele: medicină internă, pediatrie, obstetrică ginecologie, chirurgie generală adulți.

„Avem laborator de radiologie cu aparatură clasică. Nu avem aparatură de înaltă performanță, neavând spațiu la acest moment pentru amplasarea unui CT sau RMN. Avem și un laborator de analize umane”, detaliază managerul.

Managerul are tot timpul ochii pe cifre și pe indicatori: ce bani intră în spital, ce bani cheltuie, ce alte surse de finanțare poate găsi, ce proiecte europene ar mai putea contracta pentru proiectele pe care le are.

O sursă de finanțare este și laboratorul de anatomie patologică, pe care managerul vrea să în dezvolte. Condus de un cadru universitar, laboratorul prestează activități și pentru alte unități sanitare din Brașov. „Este scump, dar medicina e scumpă. Dar prin serviciile oferite catre alte unități vrem să ne creștem venitul pe spital”.

Cât câștigă în medie un medic specialist

Acum la Spitalul din Săcele lucrează 33 de medici, angajați cu contract de muncă pe perioada nedeterminată, în aproape toate specialitățile.

Aproximativ 90 de asistente medicale lucrează în 3 ture.

Salariul de bază pentru un medic specialist ajunge, în medie, fără gărzi, la 8.000 de lei pe lună. De altfel, legea 153 a aliniat drepturile financiare ale medicilor.

Asistentele medicale, în funcție de pregătire, pot avea un salariu de bază între 3.000 și 4.000 de lei pe lună.

Cu totul sunt 141 de salariați - medici, asistente medicale, infirmiere, îngrijitoare. Și 4 oameni TESA.

În timp ce posturile de medici s-au ocupat relativ repede la redeschiderea spitalului, pe măsură ce au fost create, angajarea de asistente medicale a fost o provocare.

Posturile libere de asistenți medicali au fost scoase la concurs de mai multe ori. Nu s-au ocupat decât în mică proporție. Selecția va fi reluată.

„Trebuie să recunoaștem că lumea nu a prea avut încredere să vină să se angajeze. S-au gândit probabil căse reînchide spitalul și vor rămâne fără loc de muncă. A fost destul de greu să angajăm. În august s-au ocupat mai puțin de 50 la sută din posturile scoase la concurs”, punctează managerul de spital.

Director medical Dr. Ionuț Poinăreanu o completează. Mai este un posibil motiv pentru care nu s-au prezentat mulți candidați la cea mai recentă selecție organizată: „Am ridicat puțin standardul. Am pus și probă eliminatorie și probabil s-au cam speriat de acest lucru”.

Bugetul 2020. „Vrem să atragem fonduri de peste tot”

Director financiar-contabil economist Edith Kristaly ne-a precizat că pentru 2020 a prevăzut un buget de funcționare de 28.473.000 lei, iar pentru dezvoltare 2,87 milioane de lei.

Conducerea spitalului are în vedere construirea unei alte clădiri lângă spital. „Am dori să deschidem paturi pentru paleație. Vom vedea cum putem să ne organizam, ca să obținem fonduri europene”, spune Edith Kristaly.

Și acum spitalul are investiții făcute pe bază de fonduri europene.

„Este vorba de investiția de dezvoltare pe 2018. Din cei 1,22 milioane de lei, 637.000 de lei trebuie să mai recuperăm de la Uniunea Europeană, prin FDR 2016-2020, sub egida Consiliului Județean. Banii ne-ar ajuta să investim în continuare în dezvoltarea spitalului”, continuă directorul financiar.

„Chiar dacă noi, ca spital, avem doar doi ani de viață – iar un copil de 2 ani abia merge in picioare și abia vorbește - noi chiar am încercat pe toate căile și cu toată experiența noastră să atragem fonduri de peste tot. A fost destul de complicat ca primăria să ne susțină în proporție de 100 la sută. Până la acest moment, cam 70 la sută din sume au provenit de la consiliul local. Nu e vorba de o nepăsare din partea noastră. Există o explicație. Contractul cu Casa de sănătate - în 2017, prima încasare a fost de 10.000 de lei pe lună. În septembrie anul trecut am ajuns la 279.000 de lei pe lună. O creștere frumoasă. Noi urmărim acești indicatori, dar încercăm să atragem fonduri de peste tot” spune Rodica Pîrvu.

Echipa a depus documentația pentru un proiect pe fonduri europene, la Alba Iulia, la zona de centru, pe dezvoltarea ambulatoriilor, dar nu a întrunit punctajul necesar, spitalul fiind redeschis de curând. „Dar nu disperăm, ne vom înscrie în perioada următoare și vom fi eligibili și cu siguranță vom câștiga mai multe fonduri europene”.

Cu fonduri europene echipa managerială și-a propus să extindă activitatea medicală, într-o construcție nouă, unde să fie o sală de chirurgie pentru spitalizare de o zi - „nu mergem pe intervenții complicate, au colegii noștri de la Brașov ”. În plus, vizează dotarea unui compartiment de balneo-fizioterapie. Pe lista de achiziții sunt și un RMN și un CT.

Nu în ultimul rând, echipa lucrează la un proiect cu fonduri de la Banca Mondială, pentru înființarea unui centru de radioterapie care să deservească toată zona de centru.

„Nu am trimis niciun pacient să își cumpere materiale sanitare sau medicamente de la farmacie”

În acest an, conducerea Spitalului municipal Săcele a solicitat, prin intermediul primăriei din localitate, suma de 5 milioane de lei, banii urmând să fie folosiţi la plata unor cheltuieli curente şi de capital.

Un comunicat al Ministerul Dezvoltării Regionale anunța acum câteva săptămâni că Guvernul a alocat respectiva sumă spitalului.

Managerul de spital spune că „am auzit și noi la TV că s-a dat această hotărâre”.

Foto Facebook/Spitalul Municipal Sacele

„Noi am făcut solicitare. Suma se compune din 2,2 milioane de lei pentru investiții și 2,8 milioane de lei pentru funcționare. Spitalul a fost finanțat în proporție de 70 la sută de către consiliul local, acesta nefiind unul foarte bogat și nemaiputând să continue finanțarea spitalului. Autofinanțarea noastră depinde de contractarea serviciilor medicale cu Casa de sănătate. Trebuie să fac precizarea că anul acesta nu s-au contractat servicii medicale cu Casa, cum nu a contractat niciun spital din România. S-a mers pe același contract, de anul trecut. Chiar dacă eu am putut să contractez mai mult și să câștig mai mulți bani din contracte de servicii medicale cu Casa, nu am avut cu cine contracta. Motiv pentru care consiliul local trebuie să susțină în continuare o finanțare pentru funcționare” , explică managerul de spital.

Rodica Pîrvu a ținut să precizeze că instituția pe care o conduce nu înregistrează arierate și „nici nu a trimis niciun pacient să își cumpere materiale sanitare sau medicamente de la farmacie”.

„Noi am atras atenția că vom putea ajunge în această situație dacă nu găsim sursa colaterală de finanțare până vom intra în contractare directă cu Casa. Pentru că noi producem servicii și nu sunt decontate. În memoriul de solicitare a fondurilor am cerut plata furnizorilor care urma să intre în depășire - vorbim de aproximativ 900.000 de lei, iar diferența până la 2,8 milioane reprezentând celelalte 3 luni până la sfârșit de an. În ce privește partea de dezvoltare, de 2,2 milioane de lei, avem nevoie de 1,034 milioane de lei - chiar am și făcut lista de investiții - în care am prioritizat doar urgențele. Diferența până la 2,2 milioane reprezentând cofinanțarea primăriei de 10 la sută pentru 2 proiecte solicitate la Ministerul Sănătății”, a explicat managerul de proiect.

Povestea spitalului din Săcele, închis pe timp de criză și redeschis în vremuri mai bune, e ca un scenariu de film cu un final fericit. Este despre o comunitate curajoasă care a hotărât că are nevoie de servicii medicale pentru locuitorii cetății. Într-o societate care-și caută încă vocația de a construi, câțiva oameni - cadre medicale și manageri - demonstrează că, dincolo de greutăți și resurse financiare greu de găsit, încrederea este piatra de temelie a oricărui proiect, mai ales în sistemul medical, atât de încercat în ultimele decenii.

Acest articol face parte din campania Medicii schimbării, un demers MedLife menit să crească încrederea românilor în sistemul de sănătate. Inițiativa aduce în prim plan modelele pozitive din sistemului medical românesc și arată că evoluția se produce din interior, inspirându-ne să avem încredere în profesioniștii care forțează schimbarea de paradigmă. Curajoșii, întreprinzătorii, vizionarii, cei care împotriva lipsurilor sau a lacunelor sistemului reușesc să-l reformeze puțin câte puțin, în fiecare zi.

Medicii schimbării contureză portretele unor medici excepționali și prezintă exemple de bună practică din întreaga țară, atât din sistemul privat, cât și din cel de stat. Povestea pe care tocmai ați citit-o, cea a spitalului din Săcele, completează seria poveștilor de pe platforma campaniei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp