Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Un patron nu te dă afară pentru că ai HIV, te face să pleci singur”. Stigma de a avea HIV în România

Pacient cu HIV

Foto: Guliver/Getty Images

Într-o seară, unei femei seropozitive din Oradea i s-a rupt un dinte. Cu dureri groaznice, a căutat în zadar prin oraș un cabinet stomatologic, în care un medic să fie dispus să o trateze. A găsit unul de abia la 150 de kilometri distanță, la Cluj, povestește Iulian Petre, directorul executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA). „Sunt județe întregi în care nu am identificat un stomatolog deschis față de pacienții cu HIV. Uneori le este teamă că dacă vor trata pacienți cu HIV își vor pierde clientela, sunt medici care se sperie și nu știu să reacționeze”, spune el.

Peste 8000 de persoane infectate la sfârșitul anilor ‘80-începutul anilor ‘90

În România, trăiesc, potrivit datelor oficiale de la Ministerul Sănătății, 15.500 de persoane diagnosticate cu HIV, în timp ce la nivel global numărul acestora ajunge la 37 de milioane. Peste 8,200 dintre persoanele seropozitive de la noi din țară au fost infectate cu virusul imunodeficienței umane la sfârșitul anilor ‘80-începutul anilor ‘90, în urma unor spitalizări sau transfuzii sânge. Pe lângă povara diagnosticului au mai primit-o atunci și pe cea a stigmei sociale pe care au dus-o toată copilăria și care îi urmărește și astăzi, în viața adultă. 

„Cei mai mulți sunt copiii infectați în anii ‘80-‘90, care au trăit din plin marginalizarea, atunci existau așa-zisele „clase SIDA”. Tot ceea ce își doresc este o viață normală în care să nu știe despre HIV decât în momentul în care merg la doctor. Din păcate, apar în continuare fenomene de stigmă, în zona de integrare profesională, în comunitate, în familie - sunt încă sunt lucruri pe care ei le trăiesc”, spune Iulian Petre.

În primele nouă luni ale anului 2018, au fost diagnosticate cu HIV 489 de persoane. Și deși tratamentele au evoluat, iar speranța de viață începe să se apropie, cu ajutorul medicinei, de cea obișnuită, felul în care persoanele seropozitive sunt ținute la distanță în societate rămâne același. Pentru că în continuare, există români care cred că virusul HIV se transmite printr-o strângere de mână sau o îmbrățișare.

„Apar probleme, la locul de muncă și nu neapărat din cauza patronilor, ci a colegilor de muncă. Avem studii în sensul ăsta: doar 39% dintre români s-ar simți confortabil să lucreze cu o persoană cu HIV, 61% ar avea o reacție cel puțin ciudată. 40% dintre români cred că persoanele seropozitive nu ar trebui să lucreze în industria serviciilor sau în comerț. Iar cazurile de discriminare la locul de muncă sunt greu de documentat. Un patron nu te dă afară pentru că ai HIV, te face să pleci singur. Sunt puține cazuri care ajung pe masa CNCD, unul care este acum în analiză este acela în care un patron de butic a fost denigrat în fața clienților de patronul unui butic vecin, care le spunea oamenilor să nu cumpere de la el, pentru că are SIDA”, explică directorul executiv al UNOPA.

„Ești mult mai ușor acceptat din punct de vedere social dacă le spui celorlați că ai hepatita C decât că ai HIV”

Potrivit unui studiu al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, românii sunt de părere că, la noi în țară, cea mai discriminată categorie de oameni este reprezentată de persoanele infectate cu HIV/SIDA. Conform statisticilor de la Matei Balș, cei mai mulți pacienți diagnosticați în primele nouă luni ale anului, 305, au avut drept cale probabilă de transmitere un contact sexual neprotejat cu o persoană de sex opus. 114 pacienți spun că au avut un contact sexual neprotejat cu o persoană de același sex, iar 57 au indicat drept cale probabilă de transmitere consumul de droguri injectabile. Reprezentanții pacienților cu HIV spun că acest diagnostic este asociat în continuarea cu o viață promiscuă, deși România a trăit experiența copiilor infectați în spitale.

„Ești mult mai ușor acceptat din punct de vedere social dacă le spui celorlați că ai hepatita C decât că ai HIV”, a văzut Iulian Petre.

În acest context, compania farmaceutică GSK a lansat, de Ziua mondială de luptă împotriva HIV/SIDA, campania „Nu-ți feri privirea” care să reducă stigmatizarea cu care se confruntă cei diagnosticați cu virusul imunodeficienței umane. „Integrarea socială a pacienților HIV/SIDA este o componentă esențială a tratării bolii. Iar acest lucru începe cu informarea corectă asupra sindromului, și o abordare cu empatie a celor afectați de el. Campania își propune să să atragă atenția asupra stigmatizării sociale cu care se confruntă pacienții cu HIV, să sublinieze nevoia de solidaritate și empatie cu cei care luptă cu această epidemie globală, pentru care, tratamentele devin din ce în ce mai eficiente”, spun reprezentanții companiei, care subliniază că șansele de a fi infectat cu HIV în timpul unei interacțiuni sociale sunt la fel de scăzute ca prin simplul contact vizual.

Articol susținut de GSK România.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vasile check icon
    Nu înțeleg ce caută cuvântul ”stigma” în titlu.
    STÍGMĂ, stigme, s. f. (Biol.) Organit fotosensibil al flagelatelor, în formă de pată roșie lângă corpusculul bazal, care servește la orientarea animalului spre lumina cea mai potrivită. – Din lat., fr. stigma.
    Ce are asta cu HIV-SIDA?
    Sau iar folosim romgleza? În română am putea folosi ”stigmat” de exemplu.
    Cât despre frica oamenilor de HIV-SIDA, nu cred că o poți înlătura, orice campanie ai face. Dacă nimeni nu știe că un coleg are SIDA, cum se protejează ei de boală? Fără o instruire corespunzătoare? Presupunem doar că bolnavul are chiar atâta conștiință încât face imposibilă transmiterea bolii? Oare nu ar tebui ca acei colegi să acționeze în cunoștință de cauză și să-și ia toate măsurile pentru a se proteja?
    Oricum, problema nu o va rezolva o campanie de 6 luni - un an.
    • Like 0
    • @ Vasile
      "Dacă nimeni nu știe că un coleg are SIDA, cum se protejează ei de boală?" Sa se protejeze cum?! Suntem inca in 1900 toamna se pare. Cum crezi tu ca s-ar lua HIV de la colegi?
      • Like 0


Îți recomandăm

Bursa BT Roberto Marzanati la Executive MBA University of Hull

Competiția la Executive MBA University of Hull din Cluj-Napoca, program acreditat internațional, este deschisă celor care doresc să facă un pas înainte în dezvoltarea profesională şi personală, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat. Candidații trebuie să aibă cel puțin 3 ani experiență în management după terminarea studiilor şi să cunoască limba engleză la nivel avansat.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Allkimik

În urmă cu 12 ani, a plecat în India, în vacanță, cu un aparat digital scump și un altul ieftin, pe film, cu care a făcut poze mai mult seara, fără să aibă nicio așteptare de la ele. Când le-a developat la un atelier, a rămas surprins de profunzimea imaginilor și, ținând în mână diapozitivele, a avut revelația prezenței fizice a fotografiei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult