O tânără de etnie romă care provine dintr-o familie modestă a reușit să obțină locul 1 la Olimpiada Națională de Limba Rromani de la Buzău. Nu e singura, după cum declară Ionel Cordovan, inspector școlar pentru minoritatea romă din Bihor, într-un interviu pentru Republica. Alți patru elevi bihoreni au obținut rezultatele remarcabile la Olimpiada Națională de Limba Rromani. Toți fac parte dintr-o comunitate școlară incluzivă, care se preocupă de educația elevilor și îi ajută să capete încredere în ei înșiși și să își găsească direcția. „Nu e o întâmplare și gata. Copiii ăștia rămâneau suplimentar la pregătire după ore, deci aveau program special de pregătire pentru olimpiadă. E vorba de muncă”, spune profesorul. Foto: Ionel Cordovan/Facebook

„Am o problemă cu faptul că oamenii intră cu capul în nisip și refuză să vadă de unde vine mâncarea lor și ce este ea de fapt și din acest motiv nu o mai respectă și ajung să arunce foarte mult. În România, cam 54 la sută din risipa alimentară este provocată de utilizatorul casnic, nu de marea industrie. Adică toate marile industrii care contribuie la risipa alimentară totalizează mai puțin decât aruncă oamenii în gospodăria lor", a spus Adi Hădean.

România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, deși în toate declarațiile oficialilor români, de la președinte, la premier, se subliniază că țara noastră a depășit plafonul de 2% cerut de Alianță. Foto: Inquam Photos / George Călin

România este obligată să respecte obiectivele UE privind utilizarea combustibililor regenerabili de origine nebiologică (RFNBO, care includ hidrogenul regenerabil (verde) și combustibilii electrici) în producția industrială. Până în 2030, 42% din consumul industrial de hidrogen trebuie să fie acoperit de RFNBO, ajungând la 65% până în 2035.17 Cele mai promițătoare utilizări industriale ale hidrogenului sunt ca materie primă în producția de produse chimice și amoniac,18 ca agent de reducere a minereului de fier în producția de oțel verde bazată pe procesul DRI (Direct Reduction of Iron) și, într-o mai mică măsură, ca și combustibil pentru producerea de căldură industrială la temperaturi înalte. Foto: YAY Media AS / Alamy / Alamy / Profimedia

E important să nu uităm, nici măcar în ziua de Paște, cum arată răul în persoană. Vladimir Putin a participat la slujba de Înviere oficiată de Patriarhul Kirill al Rusiei, un alt diavol care mimează credința și justifică atrocitățile comise de ruși în Ucraina de peste doi ani în numele Putinismului - o religie creată de regimul de la Kremlin. Foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

„Între cele mai mari satisfacții în meseria de navigator, pe primul loc sunt banii, deoarece în acest domeniu chiar există salariul motivant, dar și faptul că poți vizita diferite locuri de pe glob sau faptul că, după ani și ani de muncă, ajungi să ai concediul de aproximativ 5-6 luni pe an”, spune Tudor Radu Dimitriu. (camera motoarelor/ Foto: Facebook Viață de navigator)

Sărbătoarea Învierii nu este despre ouă roşii, despre iepuraş sau despre alte tradiţii (cu toate că ele merită păstrate), ci despre faptul că Dumnezeu a iubit într-atât lumea încât L-a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Foto Inquam Photos

Cine va fi viitorul președinte al SUA? Este gata Europa să lupte singură cu Vladimir Putin? - sunt doar două dintre întrebările care îi macină pe europeni. Între timp, președintele francez declară că „există riscul ca Europa să moară” și că europenii „nu sunt echipați pentru a face față riscurilor”, iar Charles Michel, președintele Consiliului European, crede că orice proiect democratic este „prin natura sa, muritor”. Iulian Fota, fost consilier prezidențial și fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe, spune într-un interviu pentru Republica că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă „ne va băga într-o zonă de incertitudine, din care Europa evident că va ieși, dar va trebui să se mobilizeze ca să iasă cu bine de acolo”. Iulian Fota. Foto: Inquam Photos / Saul Pop

În timp ce tehnologia avansează și accesul la jocurile de noroc devine din ce în ce mai ușor, dependența de acestea devine o problemă tot mai presantă în societate. Din ce în ce mai mulți oameni sunt atrași în spirala jocurilor de noroc, iar consecințele pot fi devastatoare. De la pierderi financiare până la distrugerea relațiilor personale, dependența de jocurile de noroc afectează o gamă largă de persoane, indiferent de vârstă, gen sau statut socio-economic.

Cȃt de tare reuşim în prima seară petrecută altundeva să ne relaxăm şi să ne bucurăm de ceea ce ne înconjoară? Probabil extrem de puţin. Foto: Antonio Guillen Fernández / Panthermedia / Profimedia