Industria română de apărare „este o cauză pierdută”. Iulian Fota: „Vă dau în scris că mai trece un an și tot în situația asta deplorabilă vom fi”

Foto: Inquam Photos / George Călin

România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, deși în toate declarațiile oficialilor români, de la președinte, la premier, se subliniază că țara noastră a depășit plafonul de 2% cerut de Alianță. Mai mult, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a spus lunile trecute că e nevoie de o reformă în industria de apărare românească și a declarat că, în loc să producem muniție NATO, cu care să ne apere soldații noștri și partenerii din Alianță, avem linii de producție incompatibile cu NATO. Iulian Fota, fost consilier prezidențial și fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe, crede că industria română de apărare „este o cauză pierdută”. Aceasta a declarat într-un interviu pentru Republica că industria de apărare este în continuare ping pong de la unii la alții și nu primește atenția necesară.

„Suntem de peste doi ani de război, iar discuția despre industria de apărare trebuia să înceapă din a doua zi de război, când în mod normal ar fi trebuit să-i întrebi pe ai tăi: Mă, dar noi cum stăm dacă ne atacă și pe noi?”, spune Iulian Fota.  

- Care e cea mai mare problemă a industriei de apărare din România?

Industria română de apărare este o cauză pierdută. Guvernul nu a rezolvat problema industriei de apărare și nu o va rezolva până când nu se vor aplica câteva măsuri specializate și până când nu va fi clar cine are responsabilitatea în acest domeniu. Va trebui să existe un om și omul ăla să răspundă în fața întregului popor pentru soarta industriei de apărare. În rest, industria de apărare este în continuare ping pong de la unii la alții, în continuare nu primește atenția necesară și nu există soluții pentru ea.

Uitați, vă dau un element care are mai degrabă caracterul așa de de informație, de bârfă cu două urechi. În momentul ăsta la Uniunea Europeană se construiește o direcție generală nouă, care înțeleg că se va numi ceva de genul „Direcția Generală pentru Apărare și Industrie Militară”.  Chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus la București, când a fost întâlnirea PPE-ului, că popularii europeni își doresc un comisar european pentru partea de apărare și industrie de apărare europeană. Ca atare, având un comisar, va trebui să existe și o direcție generală. Asta este structura, ăsta e modul administrativ prin care UE lucrează.

Înțeleg că șeful acestei direcții generale s-a stabilit să fie un finlandez și e foarte bine. Finlanda vede lucrurile, în foarte multe privințe, la fel ca noi. Ce înțeleg este că în acest moment toate statele se înghesuie și se grăbesc să încadreze oameni în această nouă Direcție Generală la nivelul Comisiei Europene, pentru că ea va avea un rol extrem de important de jucat. Numai din România nu prea e nimeni și nu prea are nimeni grija, ca să zic așa, de a fi încadrați și români în această instituție.

Deși suntem în UE de 17 ani deja, deși suntem una din cele mai mari țări, deși îndeplinim niște chestii foarte importante din perspectiva europeană, atât în relația cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova, am sentimentul că România este în continuare pur și simplu marginalizată în plan european și nu primește ceea ce ar merita. Iar asta se datorează, în primul rând, lipsei noastre de influență, de atractivitate, de atenție, că până la urmă, știți cum e, dacă nu te văd ceilalți că te agiți și vrei, de ce, până la urmă ar trebui să țină cont de interesele tale și să te bage în seama?!

Deci suntem departe și eu nu văd cum industria de apărare românească să meargă bine pentru că nu văd o soluție instituțională. Fără specialiști, fără ca guvernul să pună oamenii ăștia la masă ca să lucreze, nu se va rezolva situația. Suntem de peste doi ani de război, iar discuția despre industria de apărare trebuia să înceapă din a doua zi de război, când în mod normal ar fi trebuit să-i întrebi pe ai tăi: „Mă, dar noi cum stăm dacă ne atacă și pe noi?”.

Măcar atunci se putea conștientiza cât de critică e situația, cât de proastă este, ca să zic așa, organizarea în zona asta și să te apuci să faci ceva. Păi au trecut doi ani și ceva de război și abia acuma ne punem problema asta? Și ne pune problema fără un plan serios, fără un responsabil care să fie și competent? 

Cum să vă spun, discutăm de planul Marshall și astăzi, după 70 de ani, pentru că planul ăsta a fost dat în grijă unuia inteligent și deștept și competent: secretarul de stat al americanilor la acea vreme. Omul a dus treaba la capăt și a făcut-o foarte bine, dovadă fiind că țările europene au ieșit din impasul economic în care se aflau. Deci lucrurile importante trebuie date în grijă cuiva, pentru că altfel responsabilitatea va fi colectivă, adică a nimănui. Și vă dau în scris că mai trece un an și tot în situația asta deplorabilă și proastă ca induse de apărare vom fi. Sunt bani la Uniunea Europeană pentru industriile de apărare naționale. Toate țările trag și absorb și modernizează, numai noi înțeleg că nu suntem în stare să luăm un euro de la Bruxelles pentru o industrie de apărare care este evident în ce stadiu deplorabil se află. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp