Sari la continut
Republica
By Republica

Gabriela Alexandrescu, președinta organizației Salvați Copiii: Dependența de jocurile de noroc este încadrată de OMS în categoria bolilor psihice grave | În România, este nevoie de legi clare și aplicate pentru a limita accesul tinerilor la jocurile de noroc

Gabriela Alexandrescu, președinta organizației Salvați Copiii

În timp ce tehnologia avansează și accesul la jocurile de noroc devine din ce în ce mai ușor, dependența de acestea devine o problemă tot mai presantă în societate. Din ce în ce mai mulți oameni sunt atrași în spirala jocurilor de noroc, iar consecințele pot fi devastatoare. De la pierderi financiare până la distrugerea relațiilor personale, dependența de jocurile de noroc afectează o gamă largă de persoane, indiferent de vârstă, gen sau statut socio-economic.

În special, în rândul tinerilor și adolescenților, dependența de jocurile de noroc este într-o creștere alarmantă. Accesul ușor la jocuri de noroc online și promovarea agresivă a acestora creează un mediu în care tinerii sunt expuși în mod constant riscului de a dezvolta această dependență. Tinerii sunt mai predispuși să încerce comportamente riscante și să caute senzații puternice, iar jocurile de noroc le oferă această oportunitate, spune Gabriela Alexandrescu, președinta organizației Salvați Copiii, într-un interviu pentru habits by Republica. De asemenea, accesul ușor la jocurile de noroc online le permite tinerilor să joace în orice moment, fără a fi supravegheați sau restricționați de părinți sau de reglementări legale. Această accesibilitate crescută amplifică riscul de dependență și poate duce la consecințe grave pentru sănătatea și bunăstarea tinerilor.

Ideile principale ale articolului:

  • 14% dintre copii au recunoscut că joacă jocuri de noroc, dar numărul prietenilor lor implicați în astfel de jocuri este mult mai mare, undeva la 40%, iar peste 70% dintre copii au văzut reclame la jocuri de noroc, mai ales în drumul lor spre școală.
  • Dependența de jocurile de noroc este calificată de OMS ca afecțiune medicală și introdusă în categoria bolilor psihice grave.
  • Dependența de jocurile de noroc poate avea un impact devastator asupra sănătății mintale și poate duce la pierderi economice și sociale semnificative pentru indivizi și comunități.
  • Când vorbim de tineri, vorbim de oameni care sunt în proces de formare a caracterului și a personalității lor, iar o dependență timpurie poate avea consecințe pe termen lung asupra dezvoltării lor.
  • Educația în școli și comunități este esențială pentru a informa tinerii despre pericolele jocurilor de noroc și pentru a-i ajuta să dezvolte abilități de rezistență.
  • Creșterea gradului de conștientizare în rândul părinților, adolescenților și comunității în general este esențială pentru prevenirea și combaterea dependenței de jocurile de noroc.
  • Este nevoie de legi clare și aplicate pentru a limita accesul tinerilor la jocurile de noroc și pentru a reglementa publicitatea agresivă din această industrie.
  • Expunerea omniprezentă la publicitatea jocurilor de noroc poate duce la normalizarea fenomenului în rândul adolescenților și poate accentua riscul dezvoltării dependenței sau interesului pentru joc.

Interviul pe larg:

Organizația pe care dumneavoastră o conduceți a realizat recent un studiu privind fenomenul jocurilor de noroc in rândul tinerilor în România. V-aș ruga să ne oferiți puțin context și câteva date relevante din studiul pe care l-ați realizat.

Ne preocupă fenomenul jocurilor de noroc, mai ales că, după cum toată lumea știe și a văzut, peste tot în țara noastră, publicitatea la acestea și la firmele care organizează aceste jocuri a fost neîngrădită. Pur și simplu, parcă la un moment dat eram țara „cazinou”, țara „jocuri de noroc”, era totul numai despre acest lucru, și din studiul pe care noi l-am făcut anul trecut, în noiembrie, a reieșit că 14% dintre copii au recunoscut că joacă jocuri de noroc, dar numărul prietenilor lor implicați în astfel de jocuri este mult mai mare, undeva la 40%.

Această situație subliniază o problemă mai profundă legată și de accesul minorilor în aceste locuri. Contrar legislației care prevede că sub 18 ani nu ai dreptul să intri în aceste locuri, studiul nostru arată că legislația nu se aplică peste tot. Apoi, tot acest studiu ne spune că peste 70% dintre copii au văzut reclame la jocurile de noroc, mai ales în drumul lor spre școală, deci nu a trebuit să ocolească sau să meargă în alte direcții. În drumul lor spre școală, au văzut foarte multe reclame la jocurile de noroc, iar 11% dintre copii au spus că urmăresc persoane publice care promovează aceste activități.

Din păcate, această expunere omniprezentă la publicitatea jocurilor de noroc poate duce la normalizarea fenomenului în rândul tinerilor și poate accentua riscul dezvoltării dependenței de jocuri sau interesului pentru joc. Mulți copii au spus că au în familie persoane care joacă - părinți, frați, surori - că există o anumită presiune și din partea grupului de prieteni sau se simt încurajați și de familie să participe la jocuri de noroc. Desigur, cei mai mulți practicanți sunt băieții, iar cei mai predispuși sunt adolescenții de 14 ani sau mai mari, iar cei din mediul rural sunt semnificativ mai predispuși să se implice în jocuri de noroc. Aceste rezultate și discuțiile cu acești adolescenți ne-au făcut să luăm niște măsuri, să facem niște propuneri legiuitorilor și ministerelor pentru a limita anumite aspecte care favorizează legătura dintre adolescenți și aceste practici periculoase.

Ce rol ar trebui să joace educația în prevenirea dependenței de jocurile de noroc? Se face educație în școli în privința acestui tip de dependență?

Din câte am discutat noi cu elevii, nu. Nu există astfel de informări în școli, așa cum nu se face de fapt nicio educație pentru sănătate în mediul școlar. Trebuie să spunem că educația pentru sănătate ar trebui să acopere mai multe domenii, inclusiv bunăstarea psihică și sănătatea mentală, pentru că trebuie să știți că dependența de jocurile de noroc este calificată de către OMS (Organizația Mondială a Sănătății) ca afecțiune medicală și introdusă în categoria bolilor psihice grave încă din 1975. Sunt costuri foarte mari asociate cu intervențiile, prevenirea și reabilitarea și cu sistemele de sănătate publică.

De asemenea, această dependență de jocuri de noroc afectează familiile, comunitatea; sunt pierderi economice directe prin cheltuielile excesive în jocuri, care pot duce la datorii, ipotecări, pierderea economiilor de o viață. Se creează un cerc vicios între sărăcie și dependență, care nu afectează doar individul jucător, ci și familiile și comunitățile acestora. Deci, lucrurile sunt foarte serioase și țările mai avansate din punct de vedere al legislației au luat foarte multe măsuri pentru a limita aceste aspecte. Desigur, că pe noi, la Salvați Copiii, ne interesează foarte mult situația copiilor, pentru că așa cum spuneam, fiind la îndemâna lor și în aceste locuri fizice în care ei se pot duce și juca, dar și online, văzând publicitate la tot pasul, copiii pot fi foarte ușor manipulați și atrași de aceste jocuri, care prin publicitate excesivă par a fi în regulă, par a fi deschise și nepericuloase pentru ei.

Care sunt măsurile pe care dumneavoastră, ca organizație, credeți că ar trebui să le ia statul român pentru a limita accesul tinerilor la jocurile de noroc?

Să știți că noi încă din februarie am trimis mai multe propuneri. Pentru că sigur este important să avem niște legi care să limiteze și la noi anumite lucruri și să specifice mai clar anumite aspecte, încă din februarie noi am trimis unui număr impresionant de oameni: prim-ministrului, ministrului educației, sănătății, familiei, la Camera Deputaților, la Senat, la comisii. Am trimis mai multe solicitări prin care dorim, în primul rând, să se interzică orice formă de comunicare comercială audio-vizuală, în presa scrisă, în mediul online, în serviciile cinematografice, în cele de telefonie, inclusiv cele realizate în spații publice interioare și exterioare, tot ce are legătură cu promovarea jocurilor de noroc, a pariurilor pentru evenimente sportive ori spațiilor destinate acestora. Deci am vrea să nu mai existe niciun fel de comunicare comercială pe acest subiect. Există acum o lege prin care trebuie impusă o distanță de 300 de metri între agențiile și instituțiile educaționale. Am vrea să adăugăm și am propus să se adauge și alte locații și spații în care copiii să vină să practice sport, de exemplu, sau să facă alte activități recreative educaționale. Ne bucurăm că avem și un succes - "neacordarea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc în localitățile cu mai puțin de 10.000 de persoane", inițial în lege erau 5.000, dar acum am văzut că a fost promulgat proiectul de lege cu interdicția în localități cu mai puțin de 15.000. Ceea ce este bine, pentru că așa cum spuneam, din analizele noastre a reieșit că adolescenții cei mai afectați de jocurile de noroc sunt cei din zonele rurale. De asemenea, noi am mai propus să se ridice vârsta la 21 de ani, față de 18 ani, cât este în prezent, în privința accesării jocurilor de noroc. În multe țări europene vârsta este mai mare decât la noi. Și desigur, am cerut să se clarifice faptul că cei din agențiile de jocuri au dreptul să legitimeze persoanele care intră. De multe ori ni s-a spus că ei nu au autoritatea să legitimeze și am cerut să fie expres menționat acest lucru - că trebuie legitimată persoana care intră în spațiile jocurilor de noroc.

Organizația Salvați Copiii are prezență internațională, există modele de bună practică în acest domeniu în alte state europene?

Da, sigur că da. În Uniunea Europeană interesul pentru limitarea efectelor negative ale jocurilor de noroc a crescut mult în ultimii cinci ani și foarte multe țări au operat modificări legislative care vizează eliminarea expunerii celor mai vulnerabili la jocurile de noroc. Sunt țări precum Italia, Olanda, Belgia în care s-a interzis orice formă de publicitate la jocurile de noroc, inclusiv asocierea acestora cu sportul sau personalități publice.

Dependența de jocurile de noroc este considerată, conform OMS, o boală psihică gravă. Cum poate contribui societatea civilă? Cum pot părinții să colaboreze cel mai eficient cu școlile, cu dumneavoastră? Ce am putea noi face ca să prevenim acest fenomen?

Cred că în primul rând trebuie să avem o lege care să ne ajute în acest sens, o lege care să fie clară, să interzică tot ce înseamnă publicitate și accesul copiilor la jocurile de noroc. Sperăm ca măcar treptat aceste limitări și interdicții să apară în legislație. Apoi, credem că este foarte important să vorbim cu copiii, să le spunem despre pericolele dependenței. Organizația Salvați Copiii, în paralel, încearcă să introducă educația pentru sănătate în școli, în curricula școlară, pentru că este important să avem copiii informați. Să știți că în România foarte mulți copii nu au un suport parental adecvat, asta și ca urmare a faptului că mulți români lucrează afară și au lăsat copiii în țară, în grija altora. Lucrează afară pentru a câștiga un ban cinstit, dar sunt mulți părinți la distanță de copiii lor, mulți părinți care, din păcate, nu au abilitatea și nu au informația ca să-și îndrume copiii. Alți copii sunt în grija statului, deci trebuie ca școala să sprijine și să aducă informația necesară către copiii, pentru că ei de multe ori trebuie să ia decizii singuri. Așa că educația pentru sănătate noi o vedem ca un summum de informații care pot să îi dea copilului cele mai bune ghidări pentru a se feri de lucruri care îi pot face rău. Pornind de la simple lucruri - cum să mănânce și de ce să facă sport, la sănătatea emoțională, la impactul bullyingului, la riscurile drogurilor și dependențelor - în care ar intra și această parte de jocuri de noroc - sănătatea reproducerii, sănătatea mediului, încălzirea globală și protecția mediului. Deci, toate lucrurile acestea trebuie discutate cu copiii, pentru că ei sunt foarte dornici să știe și să fie niște cetățeni informați, bine educați.

Care sunt următorii pași pe care organizația dumneavoastră îi are în vedere în privința combaterii acestui fenomen?

În primul rând, vom continua legătura cu decidenții, cu factorii politici din parlament care pot decide. Sunt mai multe proiecte de lege acum în parlament și de aceea ne-am dus cu propuneri pentru a le îmbunătăți, în sensul de a clarifica lucruri care să protejeze în totalitate copiii. Deci, în primul rând vom continua această legătură cu decidenții până când vom avea niște produse legislative conforme, apoi vom continua cu programele noastre de educație pentru sănătate în școli. Deși nu sunt în curricula școlară, totuși Salvați Copiii a ajuns la peste două sute de mii de copii. Avem contracte și convenții cu școlile și cu părinții, iar noi ne continuăm această informare și această educație în rândul copiilor. Desigur, ne-am dori să fie mai bine reglementată de către Ministerul Educației, astfel încât toți copiii să beneficieze de ore de educație. Vom continua, de asemenea, dezbaterile cu liceenii și cu adolescenții peste 12 ani pe tema dependenței de jocurile de noroc și a educației pentru sănătate în general.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult