Diagnosticat cu distrofie musculară în copilărie, Mihai Drăgușanu avea peste ani să urmeze Facultatea de Inginerie Informatică și Științe Matematice la Universitatea din Siena, să facă un master în Robotică și Automatizări și să-și ia doctoratul în Inginerie Mecatronică. Un parcurs pe care și l-a imaginat încă din liceu, la capătul căruia se afla un vis: să creeze un dispozitiv care să îl ajute nu doar pe el, ci și pe alți oameni cu probleme medicale asemănătoare.

Topul cu pricina se face după numărul de articole științifice publicate în reviste serioase. Nu, Fulgerul Carpaților și Vocea Pașcanilor nu se pun. Mai mult decât atât, cercetarea aia trebuie să aibă niște rezultate palpabile, concretizate în descoperiri remarcabile, invenții, brevete, aplicații cu impact asupra vieții noastre de zi cu zi. (Foto: Sabin Cîrstoveanu/ Inquam Photos)

„Constantin Caracaș, medicul Capitalei, scrie că acest popor se dedă jafului și niciodată o construcție nu durează: dacă astăzi se repară Podul Mogoșoaiei, desigur că pe timpul nopții se vor fura toate podinile. Ceea ceea ce m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva se perpetuează această chestiune, pentru că, 100 de ani mai târziu, Pompei Samarian, scriind despre medicină și scriind despre ceea ce consemnase Caracaș, spune același lucru”.

Care este statutul cercetătorului în România? „.Din păcate, un statut foarte prost. Aproape ai crede că este vorba de o clasă care trebuie exterminată”, a declarat profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

- Ce-ați terminat? - Cum ce? Vaccinul. E gata, țac pac, foaie verde drum de fier, mi te paște un ARN mesager. (în cor) Într-o nanoparticulă de polietilen glycol, se știeee!

„Ideea acestei platforme s-a născut din necesitatea de a avea o imagine clară, la zi, cu absolut toate datele din sănătate și impactul acestora în economie. Până acum aveam doar fragmente pe care trebuie sa le punem cap la cap de fiecare dată.” (Foto: Guliver/ Getty Images)

Poate că acum e destul de clar de ce sănătatea e mai importantă decât pensiile speciale și de ce învățământul este decisiv în soarta unui popor, ci nu disciplina de partid ori socotelile politice. (Foto: Inquam Photos)

Oamenii de ştiinţă din cadrul proiectului Event Horizon Telescope (EHT) au prezentat, miercuri, prima fotografie a unei găuri negre, un „rezultat revoluţionar" în domeniul astrofizicii. (Foto: Twitter)

„A fost un moment decisiv. Știu că am crescut foarte repede datorită acestei hotărâri, care m-a făcut să îmi dezvolt o personalitate puternică. Am învățat să aterizez în picioare. Dacă eram în străinătate, aveam acces la echipamente mai bune și la mai multă îndrumare. Aici mi-am dezvoltat independența”, spune cercetătoarea Alida Timar-Gabor despre momentul în care a refuzat oferta unei universități daneze.

Studenții români au încercat în weekend să găsească soluții la unele dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă Pământul, în cadrul concursului NASA „Space Apps Challenge”, organizat de laboratorul de inovație al agenției spațiale. Concursul a avut loc în orașe din 100 de țări ale lumii, între care București, Timișoara și Cluj Napoca.