Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cercetătorii UBB au creat o platformă cu radiografia la zi a economiei românești: Serviciile de sănătate, IT-ul și telecomunicațiile cresc în timp ce turismul sau serviciile de recrutare de personal se prăbușesc

munca de acasa - telemunca - Foto Guliver/Getty Images

Foto: Guliver/ Getty Images

Șase cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj printre care și un masterand au lansat cea mai complexă platformă de monitorizare a efectelor economice ale pandemiei de COVID-19 - https://econ.ubbcluj.ro/coronavirus. La 62 de zile de la primul caz de coronavirus, conform analizelor grupului de cercetare, tabloul complet în cifre arată așa: PIB-ul din trimestul II scade cu 15,2% și cel anual cu 6,5%, 70 de companii se închid la fiecare oră, 1 milion de persoane în șomaj tehnic, 260 de mii de contracte suspendate.

„Ideea acestei platforme s-a născut din necesitatea de a avea o imagine clară, la zi, cu absolut toate datele din sănătate și impactul acestora în economie. Până acum aveam doar fragmente pe care trebuie sa le punem cap la cap de fiecare dată. Acum aceste date sunt într-un singur loc, în forma unor infografice interactive. Scopul lor este să le ofere un sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească. Platforma este punctul de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune pentru o mai bună protejare a societății, a companiilor, a angajaților acestora”, a declarat pentru auzimdebine.r, Levente Szász, prodecan al FSEGA.

Serviciile de sănătate, Administrația publică și Apărarea, Informații și Comunicare sunt cele trei sectoare care cunosc creșteri ușoare ca evoluție în PIB față de prognozele inițiale realizate înainte de declanșarea pandemiei. La celălalt pol se află turismul și HORECA, cultura sau evenimentele precum festivaluri de muzică, serviciile de leasing, închiriere, administrare de birouri sau cele legate de recrutare de personal care se duc vertiginos în jos.

Sectorul sanitar e în plină ascensiune, cu un avânt calculat de cercetători de 14,7% în al doilea trimestru. Este urmat de cel al administației publice și apărare care ia în considerare inclusiv serviciile sociale (șomaj tehnic, îngrijire batrâni, centre de copii), cu un avans preconizat de 10%. IT-ul, telecomunicațiile și, în general, toate serviciile implicate în infrastructura de comunicare vor cunoaște o creștere cu 4%. 

Prognozele cercetătorilor FSEGA pentru al doilea trimestru din acest an arată o prăbusire a cifrelor pe partea de turism și HORECA, un minus de 75% față de prognozele inițiale pentru Q2. Cultura, arta și alte servicii, în special organizare de evenimente, festivaluri, scad și ele dramatic față de datele prognozate înainte de pandemie, -60,4% iar serviciile administrative care vizează resursele umane (recrutare, head-hunting, relocare, etc.), închirieri și leasing, administrarea birourilor etc., scad cu 47,2%.

„Cum arată România post-pandemie? Dacă aș cunoaște răspunsul aș fi o persoană foarte bogată! Perioada următoare depinde exclusiv de evoluția pandemiei de coronavirus. Noi propunem o repornire treptată a motoarelor economice începănd cu industriile ce au ponderile cele mai importante în PIB și numărul cel mai mare de salariați”, a declarat pentru auzimdebine.ro, prodecanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj.

Pe județe, datele strânse până în acest moment de grupul de cercetători arată că cele mai afectate sunt București-Ilfov, Constanța, Bihor sau Caraș-Severin, cu scăderi de peste 19%. La polul opus, cele mai puțin afectate sunt Vaslui (-12,5%), Călărași (-12,5%), si Olt (-13%).

“Prognoza ia în considerare ponderea diferitelor industrii în PIB-ul județean, dar nu și numărul de cazuri sau impactul măsurilor restrictive la nivelul acestora. Datele vor incluse în analizele noastre pe măsura centralizării lor”, explică Levente Szász, prodecan al FSEGA.

În ceea ce privește cursul valutar leu-euro, acesta nu a avut o variație foarte mare “datorită intervențiilor și măsurilor luate de BNR. La începutul pandemiei am avut un curs valutar de 4,81 lei/EUR, iar după peste 60 de zile de pandemie doar 4,84 ceea ce poate fi considerat destul de stabil în contextual unei pandemii globale”, e explicat Levente Szász, prodecan al FSEGA pentru auzimdebine.ro.

Platforma realizată de cercetătorii Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai va oferi date la zi și după ridicarea restricțiilor impuse de pandemiei. Aceasta va funcționa ca centrul de monitorizare a situației economiei românești și va atrage inclusiv studenți care să ajute la o centralizare zilnica a datelor.

Până acum, în România au fost confirmate 11.616 de cazuri cu infecția Sars-cov-2 dintre care 3404 de persoane s-au vindecat. Numărul testelor realizate urca la 150.309.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Bine că se face şcoala de acasă, că poţi să dai flit mai uşor aiurelilor băgate pe gât de sistemul nostru şi să urmezi un curs online de IT.

    Avem deci medicină şi IT. Super!
    • Like 0


Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult