Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Au făcut vaccinul prea repede, băi nene...”

Vaccin Pfizer

Foto: AFP/ Profimedia

Există un tărâm magic unde se întâlnesc să-și dea mâna oameni total diferiți, de la antivacciniștii ăia ultraordodocși marca AUR, până la oameni raționali, vaccinați, care își pun de felul lor întrebări. Iar acest tărâm magic se numește „Au făcut vaccinul prea repede, băi nene”.

Replica asta mă uimește de câte ori o aud și la unii, și la ceilalți. Deci erau ăștia toți dimineața în parcare acolo la institut și beau cafeaua de la automat cu echipa de cercetători. Era decembrie, dimineața pe la vreo nouă și-un pic, un ger de crăpau pietrele, toți băteau din picioare să se mai încălzească și bâțâiau din mâna aia chircită cu țigara.

- Merge?, zic ăștia către cercetători. Cercetătorii clatină din cap, unul mai îndesat scuipă scurt, face ochii mici și, cu ei în zare, zice:

- Azi ne-apucăm, să vedem ce dreacu’ facem.

Au mai tras un fum, două și au intrat dând fumul pe nas.

- Bă, să nu vă pună dreacu' să puneți cipuri în ele că vă prindem, le-au strigat ăștia în timp ce intrau în clădire. Și nici autism! le-au mai zis, dar echipa deja intrase.

Pe la vreo unșpe, ce zic io unșpe, nu era nici unșpe, era unșpe fără vreo nouă minute, ies cercetătorii în parcare. Băteau cuba, râdeau mânzește, îi cântau ăluia îndesat: cine-i șefu' la areneu, se știe!, altul cică bă, tu știi bancu' cu molecula, cip cirip. Aștia se uitau și nu le venea să creadă. Se dau și ei aproape de cercetători:

- Alo, alo! Ce faceți, mă?

- Păi gata, zice îndesatul, am terminat.

- Ce-ați terminat?

- Cum ce, vaccinul. E gata, țac pac, foaie verde drum de fier, mi te paște un ARN mesager. (în cor) Într-o nanoparticulă de polietilen glycol, se știeee!

Și iar hăhăială. Iar cuba. Iar îndesatul acoperit de o ploaie de bancnote imaginare aruncate de ceilalți cercetători.

- Bă, ia gata cu harneala!, strigat unul de la AUR. Ați făcut un rahat! Nu e nici unșpe. Marș înapoi la clătinat eprubete. Treci, mă, de bâțâie Erlenmeyeru', n-auzi?

Cercetătorii s-au oprit brusc, s-au uitat unii la alții și s-au pus pe râs ca tembelii. 

- Dai o bere, șefu?, i-a zis unul îndesatului și s-au cărat spre cantina institutului lăsându-i pe ăia că proștii.

Ăștia au rămas cu gura căscată în urma lor și au oftat. ”Au făcut vaccinul prea repede, băi nene”, au spus în același timp câțiva și vorba asta s-a dus ca căscatul din om în om pe la toți.

Aș putea spune chiar că fix în același timp au spus-o manelista mistică de la AUR cu un medic de familie, după care s-au contopit într-un sărut ca-n filme, dar n-am fost de față, așa că nu zic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ar fi de rîs, dacă n-ar fi de plîns.
    • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon e-factura

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Citește mai mult