Care este statutul cercetătorului în România? „Din păcate, un statut foarte prost. Aproape ai crede că este vorba de o clasă care trebuie exterminată”, a declarat profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Alfred Vespremeanu-Stroe este profesor de geografie fizică în cadrul Facultății de Geografie a UB și director al Grupului de cercetare de Geomorfologie, Geoarheologie și Paleomedii (GEODAR) afiliat ICUB. Totodată, este responsabil cu gestionarea activității Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe. Domeniile lui de interes vizează: geomorfologia costieră, geoarheologia (costieră și fluvială), reconstituirile paleomedii și procesele periglaciare.
În urmă cu câțiva ani, a avut ocazia să vadă, în cadrul unui proiect despre furtunile din Marea Neagră, cum funcționează cercetarea în Rusia și a constatat că există similitudini cu România, unde bugetul cercetării este infim.
„Aproape există un dezinteres sau un interes ca în România cercetarea științifică să rămână o clasă- subdezvoltată, ca să nu pună probleme. Pe scurt, fondurile alocate cercetării științifice, punând aici institutele, nu vorbim de competițiile de proiecte, sunt, se pare, de circa trei ori mai mici decât fondurile pentru pensii speciale, cam ăsta e raportul. Noi avem obligația, prin tratatul de aderare la UE să avem un buget care trebuia să ajungă la 1,5% din PIB, dar noi dăm 0,27% pentru cercetare. Deci nu e problema că bugetul este mai mic, ci că este de mizerie. Suntem, de departe, pe ultimul loc la tot ce înseamnă fondurile alocate cercetării, singura sursă rămân proiectele de cercetare competiționale. Adică vii și te înscrii la această competiție, unde ratele de succes sunt exagerat de mici, sunt frecvent între 7% și 12%, adică inhibă. Oricum ca să te califici trebuie să ai tot felul de publicații, adică nu vine chiar oricine. ȘI pe urmă ai o rată în care poți să aplici de 7 ori și să nu câștigi”, a spus profesorul.
Echipa de cercetare pe care o conduce a avut succes în atragerea de finanțări, însă acestea nu acoperă toate zonele de interes.
„Finanțarea am obținut-o din competiții, întâmplarea a făcut să reușim să fim competitivi, să câștigăm mai mult decât am pierdut și să putem să desfășurăm cercetări. Însă ajungi la situația, aparent ilegală, în care ai un proiect pe o problemă punctuală, dar tu ai oameni, ai doctoranzi, ai interese să cercetezi și modelarea hidraulică în Deltă și să vezi ce au mai făcut lagunele A, B, C, D și ce se întâmplă în lunca Dunării. Și atunci normal că trebuie să redistribui banii și către teme care nu sunt acoperite de proiect, dar fără de care tu nu ai fi onest, ai fi o caricatură. Nu se poate să studiezi numai când vrea partidul. Sigur că trebuie să folosești banii, oarecum mascat, că tu nu poți să declari că te duci acolo și faci cercetările astea, că nu le-ai putea deconta”, a afirmat Alfred Vespremeanu-Stroe.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.