Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un sistem creat de studenți români, care să îi ajute pe pompieri să ajungă mai repede la incendii, în finala concursului NASA „Space Apps Challenge"

Studenții români au încercat în weekend să găsească soluții la unele dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă Pământul, în cadrul concursului NASA „Space Apps Challenge”, organizat de laboratorul de inovație al agenției spațiale. Concursul a avut loc în orașe din 100 de țări ale lumii, între care București, Timișoara și Cluj Napoca, iar participanții au avut la dispoziție date furnizate de agenția spațială.

În cadrul unui hackathon care a avut loc sâmbătă și duminică la București, una dintre echipe, Sparkey, a imaginat un sistem care să facă mai rapidă raportarea incendiilor și care să îi ajute pe pompieri să aleagă cea mai bună rută și cea mai bună intrare spre un anumit imobil în flăcări. O alta, Sun 2000, a gândit un sistem format din senzori care cu ajutorul datelor obținute de la aceștia să le permită celor care vor să achiziționeze panouri fotovoltaice să estimeze câtă energie ar putea să producă acestea. 

Echipa Transcenders vrea să creeze o platformă care să le permită utilizatorilor să încarce imagini cu frunze bolnave ale copacilor pentru a vedea care este agentul poluant care produce acest efect într-o anumită zonă.

Una dintre ideile prezentate în cadrul hackathonu-ului a fost un sistem care să calculeze nivelul de radiații la care sunt expuși piloții și cei care zboară frecvent cu avionul și să îi avertizeze atunci când depășesc limita maximă admisă într-un anumit interval de timp. 

„Am văzut foarte multe idei extrem de inovative despre cum am putea să fim mai atenți la chestiunile care țin de mediu și despre cum ne putem schimba comportamentul în mai bine, fie că e vorba să folosim mai multă energie solară, fie că e vorba să prevenim incendiile și să combatem defrișările. Sunt challenge-uri propuse de NASA, care a pus la dispoziție datele obținute de sateliți, și reprezintă un exercițiu foarte bun de găsire de soluții la nivel global”, spune Horia Velicu, Head of Innovation Lab BRD, unul dintre membrii juriului.

Trei echipe din București, Sparkey, Sun 2000 și Transcenders, au mers mai departe în finala „Space Apps Challenge” ai cărei câștigători vor putea asista live la o lansare NASA. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult