Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

A refuzat o ofertă în străinătate și a reușit să facă performanță în cercetare în România: „Mi-a luat 10 ani pentru a obține fondurile pentru echipamente”

În urmă cu 10 ani, cercetătoarea Alida Timar-Gabor, care conduce Centrul de Radioactivitatea Mediului și Datare Nucleară din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, primea o ofertă de a lucra la Universitatea Tehnică din Danemarca, una dintre cele mai importante instituții din lume în domeniul său de cercetare. 

A refuzat-o pentru a-și construi o carieră universitară în România. „A fost un moment decisiv. Știu că am crescut foarte repede datorită acestei hotărâri, care m-a făcut să îmi dezvolt o personalitate puternică. Am învățat să aterizez în picioare. Dacă eram în străinătate, aveam acces la echipamente mai bune și la mai multă îndrumare. Aici mi-am dezvoltat independența”, spune Alida Timar-Gabor, care simte că îi lipsește comunicarea față în față cu experții din domeniu pe care i-ar fi întâlnit și acolo. 

1,5 milioane de euro pentru un proiect curajos

Cu toate acestea, împreună cu echipa sa de la Universitatea Babeș-Bolyai a câștigat în anul 2015 o finanțare de 1,5 milioane de la Consiliul European al Cercetării pentru un proiect ce își propune determinarea schimbărilor climatice care au avut loc în urmă cu 150.000 de ani. 

„Pe scurt, proiectul vizează dezvoltarea de metode de datare care combină două tehnici existente (rezonanța electronic paramagnetică și luminescența) pentru dezvoltarea unor metode de datare a loess-ului. Loess-ul este o depunere masivă de praf, iar datarea cât mai exactă a acestuia ne ajută să determinăm cât mai exact când au avut loc schimbări climatice în timp. Este un proiect de cercetare fundamentală și vor fi investigate depozite de loess de pe trei continente: Europa (România, Serbia, Austria, Ucraina), Asia (China) şi America de Nord (SUA). Cercetarea fundamentală nu schimbă radical, în mod direct, de azi pe mâine, viețile oamenilor. 

Însă cercetarea fundamentală este leagănul viitoarelor aplicații. Prin munca mea se dezvoltă metode mai bune de documentare despre evenimentele care au avut loc în trecut. Este esențial să înțelegem mecanismele care au acționat în trecut pentru a putea face previzuni documentate asupra proceselor ce vor avea loc în viitor”, explică cercetătoarea.

Astfel de proiecte, continuă ea, sunt considerate cu risc ridicat: impactul lor în caz de reușită este extrem de mare, dar finanțatorii lor nu așteaptă neapărat, la final, livrarea unui produs. „Ceea ce se susține este investigarea unei idei curajoase de către un cercetător redutabil. Aceste proiecte au o rată de succes de sub 10%, iar concurența vine din partea unor colegi care activează în cele mai importante centre de cercetare din lume”, spune Alida Timar-Gabor, care adaugă că proiectul pe care îl conduce a obținut o suplimentare cu 25% a finanțării. 

„Mi-a luat 10 ani pentru a obține fondurile pentru echipamentele de care am nevoie acum”

La 33 de ani, are deja o experiență în cercetare de 11 ani, este conferențiar universitar la Facultatea de Știință și Ingineria Mediului, responsabilul Laboratorului de Datare și Dozimetrie prin Luminescență creat la Universitatea Babeș- Bolyai și câștigătoarea, în anul 2015, a unei burse pe domeniul Științe Fizice în cadrul programului L'Oréal- UNESCO „Pentru femeile din știință”. În opinia ei, cercetarea din România este într-o situație dificilă din cauza finanțărilor impredictibile.

„În România, cercetarea nu este un domeniu performant, dar sunt insule de excelență. Însă, per ansamblu, situația nu este deloc bună, și acest lucuru nu este o părere personală, o spun statisticile. Finanțarea redusă, dar, mai ales, impredictibilitatea finanțării sunt factori importanți care determină aceast situație. Obținerea granturilor de cercetare rămâne oarecum imprevizibilă, existând ani în care competițiile naționale sunt practic închise. Cercetarea de performanță are nevoie de fonduri. 

Prețurile echipamentelor serioase de cercetare încep de la sume de ordinul sutelor de mii de euro. Consumabilele de laborator sunt costisitoare, participarea la conferințe și stagii de cercetare în străinătate este vitală. Mie mi-a luat 10 ani pentru a obține fondurile pentru echipamentele de care am nevoie acum. De asemenea, în mediul academic, în universități, nu se pune deocamdată suficient de mult accent pe importanța cercetării. Universitățile de top din lume fac acest lucru și în direcția aceasta trebuie să ne îndreptăm și noi”, crede Alida Timar-Gabor.

Un alt mare minus al cercetării românești vine, în opinia ei, din ignorarea diasporei și a brain-drain-ului, iar unul din lucrurile pe care le-ar face este crearea celor mai bune condiții pentru oamenii de știință care vor să se întoarcă în țară.

În plus, în mediul universitar, mai spune ea, reușita și avansarea unui cadru didactic ar trebui să fie întotdeauna condiționate de existența unei activități serioase de cercetare. „Un mediu universitar dominat de indivizi talentați, independenți și asertivi nu poate să genereze decât dezvoltarea unor profesori care se înconjoară de tineri discipoli, formând valoroase școli de gândire”, crede aceasta.

„Muncești luni de zile pentru ca să ajungi la concluzia că trebuie să o iei de la capăt. Acest lucru nu mă descurajează niciodată”

Pentru Alida Timar-Gabor o zi de muncă poate dura și 12 ore și paote cuprinde de la efectuarea de diferite măsurători până la verificarea unor rezultate. La aceasta se adaugă munca birocratică presupusă de explicarea detaliată felului în care sunt utilizate fondurile obținute în cadrul proiectului de cercetare. „Cercetarea implică multe momente care ar fi considerate de unii drept descuranjante, cum ar fi atunci când muncești luni de zile într-o direcție că să ajungi la concluzia că trebuie să o iei de la capăt. Asta e cercetarea, implică multe rezultate negative. Am învățat însă de tânără că și aceste rezultate negative pot duce știința înainte. Asta nu mă sperie niciodată”, spune tânăra.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dan Dan Dan Dan check icon
    Impreuna cu tatal meu am descoperit un medicament care vindeca cancerul de colon.
    Ideea e simpla. Cu ajutorul proprietatilor fizico-chimice ale acestuia, lasam celulele canceroase fara apa. De 7 ani alerg in toata lumea pt a-l produce si pt. a vindeca bolnavii. Pana acum nu am primit niciun sprijin. Degeaba ai idei, demonstrezi pe hartie ca functioneaza, daca nu produci si vindeci efectiv. Cercetarea a durat 30 de ani pana sa fie brevetata. Nu am avut echipamente de milioane de dolari. Am medicamentul care vindeca cancerul de colon, dar nu il vrea nimeni pe piata. Astept comentarii.
    • Like 0
  • check icon
    Ha,ha, ce umor are când spune despre crearea condițiilor optime pt. cercetătorii români care se vor întoarce, (poate cu fața la perete), ce glumă bună.Nici un om de știință valoros și cu scaun la cap nu se va mai întoarce, că nu are de ce și mai ales la ce, în condițiile în care România este muribundă la toate capitolele, de la natalitate și terminând cu cercetarea.Optimismul își are rostul doar pe baze realiste, nu pe vise utopice. Altfel am tot respectul și admirația pt. tânăra cercetătoare și îi doresc un viitor cât mai împlinit.
    • Like 1
  • Mr.Oh check icon
    Foarte frumos. I-a luat 10 ani sa obtina fondurile. In cei 10 ani in alta parte ar fi finalizat 2-3 proiecte. Nu vad decat o decizie emotionala si nu rationala a unui om. Eu as spune ca si-a pierdut 10 ani din viata. Dar aste e parerea mea subiectiva.
    Hai sa nu ne laudam cu aberatiile. Situatia e aberanta.
    • Like 2
    • @ Mr.Oh
      Anon check icon
      Nu sunteti singurul de aceasta parere.
      • Like 1
    • @ Mr.Oh
      Filbert check icon
      Doamna n-a spus ca in acesti 10 ani doar s-a luptat pentru fonduri, eu sint convins ca a finalizat destule proiecte in anii acestia chiar in lipsa aparaturii.
      • Like 1
    • @ Filbert
      Mr.Oh check icon
      Daca spuneti dvs.... Eu am procedat intr-o situatie similara altfel. La insistentele unui profesor am acceptat sa fiu doctorand. Dar ca sa poti finaliza un asemenea demers ai nevoie de o lucrare practica. O problema, instrumentatie, o solutie propusa si o demonstratie ca solutia e corecta. Cum universitatea nu prea avea fonduri sperau sa pot convinge compania la care lucram sa finanteze proiectul. Proiectul era util si pentru firma altfel nu m-as fi legat la cap. Rezultatele cercetarii si al proiectului i-ar fi adus un plus de competente companiei in mod vizibil. I-ar fi deschis multe oportunitati. Ar fi fost un mare pas inainte. Suma investita ar fi fost intre 5.000 si 10.000 de euro.
      Cand am cerut banii companiei am primit invidie, si mistocareala. M-au plimbat de colo colo. De la un sediu la altul. De la un director la altul. Mesajul care mi s-a transmis a fost sa-mi vad de limitele mele.

      Tensiunea a crescut intr-atat incat dupa 2 saptamani mi-am dat demisia si m-am angajat la o firma straina. Din acea clipa viata mi s-a schimbat. Am plecat din tara, am calatorit, am vazut lumea, Am participat la proiecte novatoare care in Romania se vor reproduce peste vreo 10-20 de ani.

      Romania nu are bani dar are invidie si mitocanie din plin. Trebuie sa fii constient ce vei primii pentru eforturile tale. Daca ai energie si calm suficient sa suporti asta atunci locul tau e in Romania. Trebuie sa fii pregatit sa inoti cu piatra de moara de gat. Cata performanta poti face? Toata energia ta se consuma sa ramai la suprafata. De unde energie pentru performanta. Probabil ca un geniu obtine un rezultat pe care il poate obtine cineva mai putin dotat intr-o tara civilizata. Nu e vina geniului. E responsabilitatea societatii.
      • Like 2
  • check icon
    Decizia d-rei este una normală, numai că, de prea multe ori, România nu este țara normalului. Și nu din vina (tuturor) cetățenilor săi, ci din vina – punctuală – a unora doar.
    • Like 1
    • @
      Claudiu check icon
      ... ba da, din vina noastra a tuturor este Romania astfel! Cei putini cu "vina punctuala" cum spuneti dvs, fac ce fac caci ii lasam noi sa faca asta prin indiferenta, lasitate, comoditate, si tot asa. Romania este tara prin excelenta a oamenilor care practica sportul, chiar mai mult decat fotbalul, de a arata cu degetul la altul dand vina pe acela pentru orice neajuns, in loc sa se uite mai intai in oglinda.
      • Like 1


Îți recomandăm

Telemunca

Odată cu răspândirea noului coronavirus de la o țară la alta, companiile din toată lumea și-au schimbat politica de resurse umane și și-au încurajat angajații să lucreze la distanță pentru a preveni extinderea epidemiei. O decizie care ține de supraviețuirea biologică, dar și de supraviețuirea ca business. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Recul

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic.

Citește mai mult

Alphahead

Vishal Narender și Georgeta Brehoi, soția sa, au venit în România în urmă cu 4 ani, după ce au lucrat în mai multe multinaționale din India, Franța și Irlanda, și au decis să-și investească toate economiile pentru a produce echipamente moto.

Citește mai mult