Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

20 de poze din 2016 despre români, asa cum îi văd străinii. Unde credeți că a apărut această imagine?

Guliver/Getty Images, partenerul Republica.ro, a realizat o selecție cu cele mai sugestive 20 de imagini despre români - personalități din politică, sport și viața artistică. Printre imagini se află și o caricatură a președintelui Klaus Iohannis. Caricatura a apărut pe 5 decembrie în publicația Kommersant din Rusia și este semnată de Gorshkov Andrey.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Rusofobia are rădăcini adânci, temeinic argumentate de realitatea istorică românească. Simplul fapt că românii au fost dintotdeauna majoritari în Basarabia și Bucovina spune suficient de mult despre apartenența ”de drept” a acestor teritorii la pământul românesc. Povestea tezaurului de care am fost jecmăniți fără rușine și scrupule ar putea fi un al doilea argument major. Pactul Ribbentrop-Molotov, despăgubirile de război și nenorocita moștenire comunistă care ne-a falsificat pur și simplu gena de popor trăitor sub soarele Europei ar putea încheia lista.
    Cât privește românofobia bolșevică, are și ea o explicație, relativ simplă. Din 1968 încoace, de când cu ”primăvara de la Praga”, noi am cam mers împotriva curentului lagărului socialist condus cu mână de fier de sovietici, chiar dacă, în fond, tot societatea socialistă multi-lateral dezvoltată o construiam! Ori spiritul imperialist rus nu se va putea împăca niciodată cu așa ceva (vezi, Ungaria 1956, Cehia 1968, Polonia 1981, Cecenia, Georgia și Ucraina, în anii din urmă), mai ales atunci când ”țaratul” este condus de un ”fost” KGB-ist susținut de echipa lui și prostia orgolioasă a mujicului asuprit de când se știe.
    • Like 1
    • @ Alin Savu
      check icon
      Istoria e mult mai complicată decât o prezentați dv. aici. Studiile sociologice nu notează un nivel mai ridicat de rusofobie la nivelul societății decât în țări precum Polonia ori Cehia, pentru a cita doar exemple din zonă. Am spus «la nivelul societății», nu la nivel politic, unde discursul rusofob are alte conotații.
      • Like 0
  • Prin '55-65 existau asemenea poze cu sefii de state din vest si SUA! Erau in ziarele noastre!
    • Like 0
  • check icon
    În România, se cultivă constant rusofobia, în Rusia, tot constant, românofobia. În diplomație, asta se cheamă reciprocitate.
    • Like 1
  • check icon
    Evident că în Rusia. Cine altcineva ar fi schițat o rachetă Volhov?
    • Like 2
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutionsla PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro