Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

20 de poze din 2016 despre români, asa cum îi văd străinii. Unde credeți că a apărut această imagine?

Guliver/Getty Images, partenerul Republica.ro, a realizat o selecție cu cele mai sugestive 20 de imagini despre români - personalități din politică, sport și viața artistică. Printre imagini se află și o caricatură a președintelui Klaus Iohannis. Caricatura a apărut pe 5 decembrie în publicația Kommersant din Rusia și este semnată de Gorshkov Andrey.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Rusofobia are rădăcini adânci, temeinic argumentate de realitatea istorică românească. Simplul fapt că românii au fost dintotdeauna majoritari în Basarabia și Bucovina spune suficient de mult despre apartenența ”de drept” a acestor teritorii la pământul românesc. Povestea tezaurului de care am fost jecmăniți fără rușine și scrupule ar putea fi un al doilea argument major. Pactul Ribbentrop-Molotov, despăgubirile de război și nenorocita moștenire comunistă care ne-a falsificat pur și simplu gena de popor trăitor sub soarele Europei ar putea încheia lista.
    Cât privește românofobia bolșevică, are și ea o explicație, relativ simplă. Din 1968 încoace, de când cu ”primăvara de la Praga”, noi am cam mers împotriva curentului lagărului socialist condus cu mână de fier de sovietici, chiar dacă, în fond, tot societatea socialistă multi-lateral dezvoltată o construiam! Ori spiritul imperialist rus nu se va putea împăca niciodată cu așa ceva (vezi, Ungaria 1956, Cehia 1968, Polonia 1981, Cecenia, Georgia și Ucraina, în anii din urmă), mai ales atunci când ”țaratul” este condus de un ”fost” KGB-ist susținut de echipa lui și prostia orgolioasă a mujicului asuprit de când se știe.
    • Like 1
    • @ Alin Savu
      check icon
      Istoria e mult mai complicată decât o prezentați dv. aici. Studiile sociologice nu notează un nivel mai ridicat de rusofobie la nivelul societății decât în țări precum Polonia ori Cehia, pentru a cita doar exemple din zonă. Am spus «la nivelul societății», nu la nivel politic, unde discursul rusofob are alte conotații.
      • Like 0
  • Prin '55-65 existau asemenea poze cu sefii de state din vest si SUA! Erau in ziarele noastre!
    • Like 0
  • check icon
    În România, se cultivă constant rusofobia, în Rusia, tot constant, românofobia. În diplomație, asta se cheamă reciprocitate.
    • Like 1
  • check icon
    Evident că în Rusia. Cine altcineva ar fi schițat o rachetă Volhov?
    • Like 2


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult