Am scris în ultimele săptămâni mai multe texte despre evaziunea „mică” răspândită la scară largă, pe care autoritățile se fac că nu o văd, pe care cetățenii o tolerează și o apără (instalatori care încasează la negru, manichiuriste care nu dau bon, croitorese care nu au niciun venit, muncitori cu ziua care-și spun „zilieri” dar reușesc să adune sume impresionante de care nu știe nimeni). Am fost bombardat de sute de reacții virulente- „De ce să plătească? Ce-ți dă statul de banii ăia?”, „Băi deșteptule, ai găsit sursa găurii de la buget, săracii oameni care muncesc cu ziua”.

Cinci motive, cinci recomandări, cinci întrebări pentru Aurelian Băcan, compozitor contemporan. Microsillon

Acum o lună am fost în Olanda, unde am ținut un discurs pentru câteva asociații civice care au fost implicate în proiecte caritabile în România, din anii ’90 până în prezent. Discursul avea ca titlu „România, caritate 2.0”, și tema era că România nu mai are nevoie de ajutoare sub formă de lucruri second-hand, ci de venirea turiștilor din Țările de Jos – o altă formă de colaborare, pe baze egale, cu beneficii reciproce. România are acum mult de oferit la schimb. foto: Mel Longhurst / akg-images / Profimedia

„Voi sta alături de premierul Bolojan în lupta cu cartelurile de bugetari de lux.” De cum am citit-o, mi-am spus că Ilie Bolojan sigur va reuși. Are lângă el cel mai bun tovarăș de drum. (Foto: Profimedia Images)

Vecinii noștri bulgari au evitat indirect problema cursului valutar: după ce au trecut prin hiperinflație în 1996-1997, ieșirea din criză au realizat-o prin trecerea la consiliu monetar – o procedură destul de traumatizantă pentru populație și care, practic, elimină orice marjă de manevră pentru politica monetară. foto Profimedia

Când liderii resping gesturile simbolice, ignoră adesea un adevăr fundamental: în politică, percepția modelează realitatea. O reducere salarială în semn de solidaritate cu cei afectați de austeritate nu va echilibra bugetul. Dar poate recalibra încrederea. Iar în vremuri de nemulțumire publică, încrederea este cea mai subevaluată monedă. Foto: Profimedia

În ultimele zile, propaganda rusă a dat din nou în clocot. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR), acea instituție care amestecă spionajul cu halucinația geopolitică, a emis un „avertisment” despre cum NATO transformă Moldova într-un „cap de pod militar” împotriva Rusiei, iar cetățenii moldoveni vor fi folosiți drept... „carne de tun”. foto: Profimedia

"Republica Moldova este transformată într-o bază NATO prin care să fie atacată Rusia" - Maria Zaharova, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe rus, iulie 2025. "Baza Mihail Kogălniceanu va fi folosită pentru a conduce o ofensivă majoră împotriva rusiei" - Călin Geogescu, candidat pro-rus la președinția română, agent al haosului, ianuarie 2025. Oare MAE rus s-a inspirat din Călin Georgescu sau Călin Georgescu din surse rusești?

​În ultimul timp, vicepremierul Dragoș Anastasiu a cerut celor cu salarii supradimensionate să doneze/renunțe la o parte din veniturile lunare. Putem spune că respectivul „euroline” s-a băgat în seamă în goana după publicitate, pentru că 90% dintre români, dar mai ales dintre persoanele publice, vor neapărat să apară în atenția colectivă cu orice preț. Foto: Profimedia

„Nu noi ne-am dat aceste legi, pensionare la 25 de ani de activitate, pensii mari, ci legiuitorul”. foto Profimedia