La conferința de la Brașov, dedicată, de fapt, sub speciosul titlu „COVID 19 și convergența biodigitală”, ideii: „Vaccinul anti COVID, arma biologică a Diavolului” au participat și niște medici în toată regula, cadre universitare, specialiști, în alte domenii decât epidemiologie, care au dreptul și datoria de a trata pacienți – mi-e rușine mie să le scriu numele. Acești vraci ai Noului Ev Mediu au discutat despre cum a fost lansat vaccinul anti Covid împotriva omenirii ca s-o împuțineze și s-o controleze, fie direct, fie prin cancere, autism și AVC-uri, diagnostice demne de doctorul lor Honoris Causa, Georgescu-Dumnezeilă, pe care mai mult ca sigur l-au și votat cu entuziasm.

Am simțit fiori reci pe șira spinării ascultându-i. (Foto: Profimedia Images)

Recenta decizie a Guvernului României, de a nu permite (decât în cazuri excepționale) retragerea integrală de către beneficiari a sumelor acumulate în fondurile de pensii a reliefat două racile care macină societatea românească: educația precară (în cazul de față, cea economică), respectiv neîncrederea generalizată a cetățenilor în orice decizie a statului (chiar și când respectivele decizii le sunt favorabile). foto: Profimedia

Liliana are 13 ani și părinți traficanți de droguri. Cântă - nu pe scenă, așa cum visează, ci într-o casă mică unde trăiește cu bunicii ei. Din cauza problemelor părinților ei, lumea îi spune Lilianei că soarta îi este deja scrisă. Dar ea visează să devină soprană.

Peste emoții și festivități, cifrele despre educație rămân îngrijorătoare: de exemplu în segmentul 25–34 de ani, România are cea mai mică pondere de absolvenți de studii superioare din UE (23%), mult sub media Uniunii de 44%.

Această întrebare era una colectivă adresată unui personaj imaginar, dar care simbolizează în esență politica guvernării Iuliu Maniu înainte de ieșirea de la putere a PNȚ în 1933 și înlocuirea lui cu PNL. Era o întrebare a alegătorului mic, țăranul, care a fost afectat în mod direct de politica economică de redresare bugetară a guvernelor țărăniste din perioada interbelică. foto: Historic Images / Alamy / Profimedia

Educația este fundamentul oricărei societăți prospere, iar starea sa reflectă, în mare măsură, direcția în care se îndreaptă o națiune. În România, pe parcursul celor peste treizeci de ani de la căderea regimului comunist, sistemul de învățământ a fost supus unor reforme continue și, de multe ori, contradictorii. Rezultatul este un peisaj complex, marcat de progrese, dar și de probleme structurale profunde, care afectează deopotrivă elevi, profesori și părinți.

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

De fapt violenţa în cuplu are multe faţete, şi cred că ar fi necesar ca toată lumea să le poată recunoaşte pentru a nu le încuraja şi pentru a susţine persoanele care sunt victime. foto Profimedia

Un cuvânt extrem de utilizat în ultimele luni de către toți liderii lumii. Mai ales de cei mai mari autocrați, sau care vor sǎ devină regi ai noi ordini globale. Pacea înseamnă o bună înțelegere între națiuni, fără război și fără acțiuni de destabilizare socială și politică.