Achilleas Kanaris, CEO-ul Vodafone România: „Cum va arăta infrastructura rutieră din România în 2040? Nu cred că ar trebui construită vreo autostradă astăzi fără să aibă infrastructura digitală. Suntem aici, suntem pregătiți și suntem capabili să sprijinim”

De jumătate de an, Vodafone România- operatorul de telefonie cu afaceri de 801 milioane de euro în 2021 și peste 11,1 milioane de clienți- are un nou CEO. Achilleas Kanaris a preluat conducerea operațiunilor locale într-un context dificil, plin de provocări.

Industria a fost nevoită să-și adapteze infrastructura și modelul de business încât să mute în timp extrem de scurt, sub o presiune uriașă, munca de la birou acasă pentru milioane de angajați. Iar asta presupune, pe lângă conexiuni stabile la internet de mare viteză și aparatură, implementarea unor soluții de securitate complexe.

Într-un interviu pentru Republica.ro, Achilleas Kanaris vorbește despre piața din România, integrarea UPC în operațiunile Vodafone și recunoaște că nicio autoritate de la noi nu a contactat compania pentru a participa la realizarea vestitelor autostrăzi verzi și inteligente, finanțate cu bani din PNRR. „Mie mi se pare asta la fel de important ca asfaltul, dacă nu mai important, nu? Pentru că uitați-vă la viitor! Și nu trebuie să mergeți să vizitați China, pentru a înțelege ce se va întâmpla în viitor, în unele aspecte, pentru că în ceea ce ține de 5G ei sunt avansați. Va fi o mare greșeală dacă infrastructura digitală nu va fi componentă de bază a noilor autostrăzi”, crede Achilleas Kanaris.

Noul CEO al Vodafone România este un personaj distinct în rândul executivilor de top de aici. Achilleas Kanaris surprinde plăcut prin modul direct în care răspunde chiar și temelor pe care alți șefi de companii fie le evită, fie le ambalează în cuvinte neutre și mesaje vagi. Cât de în urmă suntem în ceea ce privește implementarea și adopția 5G, care este impactul exploziei tarifelor la energia electrică asupra industriei de telecomunicații, cât de jos mai pot merge prețurile abonamentelor, dar și de unde poate veni creșterea business-ului Vodafone în următorii ani, aflați din interviul acordat de numărul 1 al Vodafone România pentru platforma Republica.ro, care va fi publicat în 2 episoade.

Achilleas Kanaris, cetățean grec, a fost CEO al Vodafone Albania, iar anterior a avut o serie de roluri în zona comercială la Vodafone Grecia, inclusiv poziția de Consumer Business Director. Înainte de a se alătura Vodafone, a deținut mai multe roluri de conducere în telecomunicații și în consultanță în Marea Britanie.

Achilleas Kanaris a urmat un masterat în inginerie la Imperial College London și un MBA la Massachusetts Institute of Technology (MIT) - Sloan School of Management.

Care sunt diferențele dintre piețele pe care ați lucrat - Grecia, Albania și acum România?

Aceasta este cea de-a patra piață pe care lucrez, am fost în Marea Britanie, Grecia, Albania, acum România. Desigur, există asemănări și diferențe. Ce au în comun toate piețele pe care am participat este, cu siguranță, o mare concurență din partea fiecărui participant de pe piață, ceea ce conduce, de obicei, la două lucruri. Primul este reprezentat de inovație și serviciile noi. Celălalt, de prețurile competitive de pe urma cărora beneficiază consumatorul. Un alt element este așa-numita convergență, proliferarea sau fuziunea serviciilor mobile, fixe și de televiziune cu plată. Și, de fapt, pe măsură ce m-am mutat de la piață la piață, industria a făcut câte un pas înainte în acest sens. Îmi amintesc că atunci când eram în Marea Britanie noi am fost primii care am început să oferim acest lucru. A fost, mai degrabă, o reducere încrucișată la produse, cumpărai fix și mobil împreună, cu o reducere. Era o fază incipientă, apoi în Grecia lucrurile au accelerat, iar în Albania a ajuns într-o fază mai matură. Și aici e destul de matură. Așadar, convergența este cu siguranță o altă temă și, de asemenea, o alta este apetența existentă în gospodării pentru consumul de date și pentru consumul de conținut.

Care a fost influența pandemiei asupra consumului?

Pandemia a accelerat, cu siguranță, consumul. Acesta este un fapt vizibil chiar și în Albania, care este o țară despre care unii oameni ar putea crede că este puțin în urma altora, dar traficul de date și, mai ales, cel legat de conținut, au crescut de peste două ori în câteva luni. De aceea, evaluarea unor companii precum Netflix s-a dublat efectiv, într-un an. Acest lucru este cu siguranță comun în toate piețele, diferențele pe care le văd sunt, cred, pe partea de mobil.

Aș spune că această piață este mult mai competitivă decât celelalte piețe, până la punctul în care oamenii nu mai au mare apreciere pentru produs.

Pentru că este destul de obișnuit ca un consumator să aprecieze, câteodată, din ce în ce mai puțin un produs care devine din ce în ce mai ieftin. Cred că cealaltă extremă este reprezentată, probabil, de Grecia și Marea Britanie, unde oamenii apreciază calitatea și caută calitatea mai mult, pentru că un procent mai mare din bugetul familiei este cheltuit pentru comunicare. Așa că au nevoie de mai mult timp pentru a cerceta în mod corespunzător operatorii nu numai asupra prețului, ci și asupra calității serviciilor, discută cu prietenii despre lucruri precum experiența cu Serviciul Clienți. Aici? Preț, preț preț, poți să mi-l dai gratis? E bine.

Nu găsiți nicio formă de atașament între client și companii/ branduri în această industrie?

Din partea consumatorilor nu chiar, ca să fiu sincer. Cred că recunosc mărcile. Și recunosc, cred, ceea ce reprezintă fiecare dintre noi. Deci, dacă întrebați ce înseamnă Vodafone, probabil că vor spune inovație, serviciu nou etc. Dar asta este tot. Atunci când vine vorba de luarea unei decizii, aici, prețul este numele jocului, ca să spunem așa. Aceasta este cu siguranță o situație extremă, să spunem, pe această piață. Un alt lucru este, cred, că consumatorul de aici este, probabil, puțin mai experimentat digital, decât pe cel de pe piața grecească sau albaneză. Aici poți vedea creșterea platformelor digitale, care probabil este o consecință atât a existenței unui consumator digital, priceput, cât și a creșterii afacerilor locale care sunt foarte native din punct de vedere digital. Aș spune că România este puțin înaintea celorlalte piețe în acest sens. Și asta reprezintă o oportunitate pentru noi, în acest spațiu. Așadar, acestea sunt asemănările și diferențele.

De unde va veni creșterea business-ului, dacă prețurile se tot duc în jos?

După cum cred că știți, în ceea ce privește prețurile avem această presiune extremă a costului materiilor prime, așa cum se întâmplă în cazul tuturor afacerilor, pentru că plătim azi pentru energie de trei ori mai mult decât plăteam în urmă cu șase luni.

Suntem o companie cu un mare de consum de energie, nu? Toate materiile noastre prime sau echipamentele noastre de rețea, fibrele pe care le instalăm, software-ul pe care îl plătim etc au prețul mai mare cu cel puțin 10% până la 20%. Cred că pentru noi toți există o presiune mare din cauza costului materiei prime. Evident, trebuie să facem tot posibilul pentru a încerca să absorbim cât mai mult din el.

Dar dacă creșterea prețurilor va continua o vom vedea reflectata in multe sectoare, cum de altfel se intampla deja. Dacă te uiți la toate sectoarele, fiecare sector își revizuiește în acest moment prețurile. Companiile FMCG din România, de exemplu. Deja mă uit când merg la supermarket, adică deja de la 1 ianuarie, că vezi o mulțime de prețuri noi în piață. Cred că depinde de noi să încercăm să absorbim cât de mult putem din aceste creșteri. Un alt lucru în legătură cu care sunt puțin pesimist este că nu este o situație tranzitorie. Nu va dispărea în următoarele șase luni, deoarece problema energetică cu care ne confruntăm este, din păcate, una de lungă durată. Am citit mult pe această temă, pentru că nu puteam înțelege cum am ajuns atât de repede într-o astfel de situație în Europa. Ai crede că Uniunea Europeană are o mulțime de minți strălucite care ar vedea aceste tendințe și ar lua deciziile corecte. Și cred că, din păcate, este o dovadă a cât de birocratică este uneori Uniunea Europeană. Pentru că cred că ai practic furtuna perfectă, care este consecința deciziilor luate de la diferite organisme și autorități - fără o gândire convergentă asupra impactului posibil, care ne-a condus acolo unde suntem. Așadar, cum poate trece Europa la o producție de energie verde, să spunem, în următoarele șase luni? Nu cred că se va întâmpla, nu? Așa că mă aștept că acest lucru va rămâne cu noi cel puțin câțiva ani înainte de a ajunge la un, să spunem, un nivel mai normalizat. Deci nu sunt foarte optimist în privința asta.

Este integrarea UPC finalizată?

Pe hârtie, suntem aproape acolo. În realitate, în opinia mea, suntem departe, pentru că ambiția mea este mult mai mare pentru business-ul nostru fix și de televiziune cu plată decât ce a dictat business case-ul de integrare. Organizațiile au devenit una. În ceea ce privește produsele comerciale pe care le vedeți pe piață, să zicem că ofertele devin din ce în ce mai mult convergente. Avem integrarea sistemelor IT, care urmează să se termine anul acesta, a început deja. Asta se va face, să zicem, până la sfârșitul anului 2022. Dar pentru mine treaba nu este încă terminată până când creșterea afacerii de servicii fixe și televiziune cu plată nu ajunge la nivelul la care aspirăm. Suntem un jucător foarte mic în piața televiziunii cu plată și dorim să creștem această afacere, pentru că oricum piața este în creștere, broadband-ul continuă să crească în ceea ce privește penetrarea. Penetrarea serviciilor de TV (DTV / Pay TV) este mare, dar mai este loc de crescut. Deci, pentru mine, este făcută doar jumătate din treabă.

De aici, din această integrare și servicii integrate la clienții casnici vedeți creșterea Vodafone în anii următori?

Nu numai. Aceasta este una dintre componentele creșterii noastre. Cred că există mult potențial de creștere și în spațiul enterprise. Și acolo văd doi piloni majori de creștere. Unul este sectorul privat, pe măsură ce sectorul privat se modernizează și își dorește din ce în ce mai mult din aceste produse de rețea automatizate, inteligență artificială, viteză mare și latență redusă. Deci, IoT este un prim exemplu în acest sens. Iar a doua este oportunitatea oferită de panel data. În ceea ce privește consumatorii, văd o creștere dincolo de conectivitate sub forma oferirii de servicii pentru locuințe, nu pentru persoane fizice. În trecut, aveam două cartele SIM, apoi puneam la pachet o cartelă SIM cu un telefon mobil.

Visul meu în viitor este că vom oferi orice tip de hardware de conectivitate, precum și serviciile de care are nevoie o familie. Un exemplu clasic pe care îl dau: oamenii cumpără bandă largă astăzi uitându-se la preț, ce îmi oferă cel mai mic preț și cea mai mare viteză. Asta știe consumatorul astăzi. Dar există consumatori cu case cu un dormitor, două dormitoare, trei dormitoare, patru dormitoare, cinci dormitoare, nu? Toate casele au pereți groși, pereți subțiri și așa mai departe. Așa că astăzi cumpără un router, plătesc cel mai mic preț posibil, pun routerul în sufragerie, de obicei, și apoi merg în dormitor, nu au o acoperire bună, se enervează și așa mai departe. Este o oportunitate pentru noi.

Pentru că, în ceea ce privește banda largă, strategia de vânzare se referă la câți oameni locuiesc în casa ta. Care este nevoia ta reală? Unde dorești să ai conectivitate Wi-Fi și ce tip de conexiune Wi Fi dorești să ai? Ca să putem crea o rețea internă, în casa ta, care este optimizată pentru nevoile tale. Să zicem că ai doi copii și, prin urmare, vrei ca ei să navigheze pe internet în anumite momente ale zilei. Dorești o acoperire cu o calitate specifică în acele camere. Acesta este unul dintre serviciile pe care sper să le putem aduce pe piață, ceea ce va convinge consumatorul, care va spune: Ok, pot merge la un concurent și pot cumpăra produsul cu cinci euro pe lună. Dar pot veni la Vodafone, nu voi plăti cinci euro, voi plăti 10 euro pe lună, dar voi avea toate aceste servicii oferite de Vodafone. Așa că vor veni la mine acasă, vor crea rețeaua, se vor asigura că am serviciul de care eu și familia mea chiar avem nevoie.

Ați avut vreme să vă plimbați prin România? Cum găsiți infrastructura rutieră și feroviară?

Infrastructura rutieră a fost unul dintre lucrurile care m-au surprins negativ la România, nu știam, până să vin în această țară, cât de slabă este infrastructura rutieră. Și vă pot spune că o infrastructură rutieră de calitate va face o diferență enormă pentru economie. Am văzut acest lucru în multe țări, multe dintre piețele pe care le cunosc și pe care le-am vizitat și, de asemenea, în țara mea natală, unde am reușit miraculos să construim autostrăzi adecvate, iar asta, să spunem, face o diferență masivă.

Observăm șantiere începute în multe zone, de exemplu Pitești-Sibiu. Nu vedem nicăieri avută în vedere chestiunea digitalizării infrastructurii.

Poate că nu în măsura în care vedem ce se întâmplă în alte țări. Este nevoie ca lucrurile să fie gândite anticipat. Este important să știm: ce tip de infrastructură rutieră ne dorim? Cum va arăta infrastructura rutieră din România în 2040? OK, acestea sunt componentele, atunci trebuie să mă gândesc la modul în care proiectez și cum amenajez. Din păcate, nu cred că s-a făcut asta. La ce va conduce asta, până la urmă: se construiește drumul și apoi ne cer să venim (cu infrastructura digitală – n.r.). Ceea ce înseamnă că trebuie redimensionat drumul pe care tocmai l-au construit, pentru a adăuga componente. E greșit așa.

Suntem aici, suntem pregătiți și suntem capabili să sprijinim - dacă acesta este un mesaj pe care îl putem transmite, cu siguranță folosesc această oportunitate pentru a transmite acest mesaj.

V-a contactat cineva până acum pentru a asigura componenta digitală a acestor autostrăzi? V-a cerut cineva sprijinul?

Răspunsul transparent este nu. Știu că există discuții despre necesitatea de a face acest lucru. Există un nou cadru de reglementare pentru telecomunicații, care va fi transpus în legislația românească în următoarele luni, acest cadru ne va oferi un mai bun acces pentru a putea pune fibră pe un drum nou construit.

Pot să vă spun că nu am fost sunat de autorități să mi se spună: „Hei, vino și hai să vorbim despre cum veți proiecta rețeaua pentru această nouă autostradă pe care noi o construim.” Poate că este o chestiune de timp, cred.

Nu cred că ar trebui construită vreo autostradă astăzi fără să aibă infrastructura digitală. Mie mi se pare asta la fel de important ca asfaltul, dacă nu mai important, nu? Pentru că uitați-vă la viitor! Și nu trebuie să mergeți să vizitați China, pentru a înțelege ce se va întâmpla în viitor, în unele aspecte, pentru că în ceea ce ține de 5G ei sunt avansați. Va fi o mare greșeală dacă infrastructura digitală nu va fi componentă de bază a noilor autostrăzi.

Cum vede Achilleas Kanaris implementarea 5G în România, ce crede despre talentul programatorilor români, dar și despre șansele României de a se dezvolta datorită PNRR, aflați în a doua parte a acestui interviu. Tot atunci, CEO-ul Vodafone România dezvăluie strategia de apropiere a Fundației Vodafone de core business-ul companiei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp