Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Actriţa Viorica Vodă, pe scena Premiilor Gopo: „Am făcut psihoterapie ani de zile pentru hărţuirea sexuală din sistem, nu din afara lui”

Viorica Vodă

Actrița Viorica Vodă a vorbit marți seara, pe scena unde s-au înmânat Premiile Gopo, despre hărțuirea sexuală la care a fost supusă în industria artistică din România, după rolul său din Filantropica, film regizat de Nae Caranfil, scrie Cultura la Dubă.

„Nu eram pregătită pentru tot ce a însemnat expunere și consecințele expunerii. Am făcut psihoterapie ani de zile pentru hărțuirea sexuală din sistem, nu din afara lui.

Sunt foarte mulți directori de teatru, regizori, care se pare că m-au confundat cu personajul, atât de credibilă am fost”, a spus Viorica Vodă.

Actrița a adăugat că nu vrea ca fiica sa, care are 20 de ani, să treacă prin asemenea experiențe și a încurajat femeile care au suferit astfel de traume să vorbească public despre abuzuri.  

„Să nu credeți că vreau acum să mă reinventez, inițiind campania #meetoo from Moldova, pentru că vin din Basarabia. Nu. Nu despre asta e vorba.

Spun asta pentru că simt acum, la 45 de ani, fiind mamă a doi copii și mai ales a unei fete care este aici în sală și are exact vârsta acestui film, 20 de ani, la fel de frumoasă, sensibilă, talentată, studentă la Arhitectură, ca pe viitor, când va fi la început și își va construi o carieră, să aibă curaj, să nu-i fie rușine.

Atunci când va fi într-o lume a bărbaților sau a femeilor care, din educație sau lipsa de educație, nu îndrăznesc să spună.

Noi nu am avut. Toată generația noastră am crescut cu rușine, cu pudoare”, a declarat pe scenă Viorica Vodă, scrie Cultura la Dubă. 

În Filantropica, Viorica Vodă a jucat rolul unei tinere, de care se îndrăgostește personajul principal, interpretat de Mircea Diaconu.

Actrița Mara Nicolescu, care a interpretat rolul Mirunei în Filantropica, a spus că „totul a fost minunat” la Filantropica și că ea nu a avut vreo experiență asemănătoare. „Îmi pare rău să aud povestea atât de tristă a Vioricăi, pe mine nu m-au confundat”, a spus Mara Nicolescu.

Despre importanța discursului Vioricăi Vodă a vorbit doar actrița Katia Pascariu, care a felicitat-o pentru curaj.

„Cred că au fost niște lucruri memorabile în seara asta, nu ce zic eu, și cred că s-a trecut cam repede peste ceea ce a zis doamna Viorica Vodă. Și aș vrea să ne gândim la lucrurile pe care le-a zis, aș vrea să mulțumesc că le-a zis, îmi pare rău că a durat 20 de ani să spună ce a spus. Și îmi pare foarte rău pentru reacțiile pe care le-am văzut, pe care le vedem în fiecare zi, dar în seara asta le-am văzut pe scenă, de la colegii din jurul ei și a fost oribil. Dar foarte multe dintre noi le vedem în fiecare zi. Și îi mulțumesc încă o dată. Și felicitări!”, a încheiat Katia Pascariu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult