Tentativa Rusiei de a vicia alegerile prezidențiale și refrendumul din Republica Moldova a avut o amploare fără precedent și, chiar dacă nu a reușit să răstoarne rezultatul votului, semănat diviziune în societatea moldoveană, spune Angela Grămadă, expertă în spațiul ex-sovietic și în special în studierea relațiilor dintre Federația Rusă și statele membre ale Parteneriatului Estic.
Președintă a Asociației Experts for Security and Global Affairs, România și autoare a mai multor proiecte de analiză ale situației Ucrainei, ea vorbește, într-un interviu pentru Republica despre impactul rezultatului alegerilor de duminică asupra evoluției Republicii Moldova. Și analizează cum s-a ajuns ca Alexandr Stoianoglo să fie votat în atâtea raioane, între care Cahul, aflat la granița cu România.
Ce înseamnă rezultatul alegerilor din această duminică, victoria clară a Maiei Sandu, pentru evoluția societății moldovene?
Maia Sandu a câștigat în mod categoric alegerile din Republica Moldova. Sursa imaginii: Agora.md
Este un mesaj pe care l-au transmis cetățenii Republicii Moldova atât pentru cei care guvernează țara, cât și pentru Federația Rusă, pentru Moscova, deoarece acest rezultat este un răspuns și la acele încercări de a sabota procesul electoral din afara Republicii Moldova. E un mesaj adresat și unor actori politici de la Chișinău, care încearcă să servească unor interese străine pe teritoriul țării. Oamenii care au ieșit la vot în număr atât de mare și în interiorul țării, dar mai ales în afara ei au făcut o demonstrație de voința politică, în primul rând, arătând că își doresc un altfel de viitor pentru Republica Moldova. Cei plecați au arătat că nu au uitat de țara lor de origine, chiar dacă se află în afara acesteia. Chiar dacă au plecat de foarte mult timp, ei în continuare țin la oamenii de acolo, ei în continuare vor să sprijine diferite proiecte, ei în continuare se simt parte a acestei societăți și au arătat că sunt relevanți în orice context de politică internă.
Ce a fost diferit la aceste alegeri în ceea ce privește amploarea tentativelor rusești de influențare a votului?
Republica Moldova nu trece pentru prima dată prin asemenea presiuni externe, doar că acestea se manifestă de fiecare dată un pic diferit, ținând cont de anumite realități din fiecare perioadă. Noi am văzut foarte multe interferențe ale Federației Ruse în afacerile interne ale Republicii Moldova, fie prin presiuni în cazul unor crize energetice, fie prin interferențe în ceea ce privește procesul decizional, fie prin identificarea unor lideri politici sau a unor actori politici la nivel local pe care Moscova să-i susțină.
În anumite momente, noi am văzut chiar și interferențe în ceea ce privește procese electorale la nivel local și aici mă refer la referendumul din 2 februarie 2014 (n.r. pentru independența Găgăuziei), un referendum care este ilegal conform Constituției, dar care totuși a fost susținut de o parte din actorii politici interni, dar și de către Federația Rusă, prin acele sume plasate în circuitul electoral din Republica Moldova.
Deci nu putem să spunem că nu au fost presiuni anterioare, că nu au existat forme de interferență, că nu a încercat Federația Rusă să-și supună politicul de la Chișinău. De această dată însă, amploarea a fost una cu totul deosebită. Mă refer aici la încercarea de a vicia votul cetățenilor din Republica Moldova. Vorbim aici direct despre corupere prin resurse financiare, vorbim aici despre corupere emoțională, pentru că au fost folosite foarte multe narative de propagandă și dezinformare. A fost folosită dezbinarea interetnică, dar și religioasă din Republica Moldova și putem să dăm foarte multe exemple în acest sens.
Toată lumea aflat de investigațiile de la Ziarul de gardă, dar în ultimele, hai să zicem, aproximativ două luni au existat mai multe investigații jurnalistice din Republica Moldova, care au documentat modul în care au fost corupți, de exemplu, preoți - și aici vorbim despre investigația celor de la TV 8, apoi au fost documentate de către jurnaliștii de la Stop Fals narative și mesaje de dezinformare și de inducerea fricii în rândul cetățenilor pe motive etnice, vorbitori de limbă rusă versus vorbitori de limbă română, adepții Mitropoliei Moldovei versus adepții Mitropoliei Basarabiei. S-a încercat prin cultele religioase să se introducă anumite narative de propagandă împotriva Uniunii Europene, mai ales cei din mitropolia Moldovei s-au ocupat de acest lucru. Au fost folosiți preoți pentru a transmite enoriașilor anumite mesaje foarte clare legate de cu cine ar trebui să voteze cel puțin în primul tur.
S-au spus foarte multe lucruri incorecte despre modul în care au fost distribuite resurse financiare și investiții pe care autoritățile de la Chișinău le-au adus în Republica Moldova. Dat fiind acest context regional destul de complicat, unii politicieni au acuzat reprezentanții Guvernului că dau bani doar primarilor lor, ceea ce nu este adevărat.
De exemplu, candidatul Stoianoglo a spus că nu au ajuns investițiile românești în regiunea găgăuză, lucru care este foarte neadevărat, pentru că acolo avem foarte multe investiții românești, pentru că acolo sunt investiții europene. Și s-a ignorat total acest lucru, chiar în cea mai mare dezbatere electorală din această campanie, cea din 27 octombrie 2024. Au fost foarte multe elemente de dezinformare care au fost plasate strategic în diferite raioane ale Republicii Moldova. Cei care au încercat să vicieze acest scrutin electoral au făcut foarte bine profilul candidatului, deci știau cu ce mesaje să ajungă concret la fiecare cetățean și, de aceea, această campanie electorală, pe lângă faptul că a fost una murdară, agresivă, îndreptată împotriva unui singur candidat, cu mici excepții, desigur, a adus și foarte multă segregare în interiorul Republicii Moldova. Iar segregarea aceasta s-a bazat pe elemente etnice, pe elemente religioase, pe elemente sociale: oamenii care sunt vulnerabili versus oamenii care au reușit să aibă o stabilitate financiară în ultimii ani. Amploarea acestei presiuni împotriva Republicii Moldova este una de nemaiîntâlnit până acum în cadrul vreunui scrutin electoral la care am fost și eu parte, ca cetățean cu drept de vot.
Mai sunt și încercări de a transmite mesaje false. De exemplu, a fost folosită inteligența artificială pentru a disemina filmulețe false cu imaginea candidatei Maia Sandu, au fost folosite rețelele sociale acolo unde se știa foarte bine că moldovenii au o prezență constantă și s-a încercat transmiterea de frici în rândul electoratului. Și, desigur, a existat coruperea alegătorilor, banii care au fost introduși ilegală pe teritoriul Republicii Moldova. Noi știm de cifra de aproximativ 39 de milioane de dolari, dar cu siguranță sunt mult, mult mai mulți. Plus coruperea prin organizarea alegătorilor să ajungă la secțiile de vot, adică transport asigurat, cazarea asigurată. mese asigurate. Aceste detalii sunt foarte bine documentate, atât atât de către forțele de ordine din Republica Moldova, cât și de către jurnaliștii de investigație.
După referendum, vorbeam cu istoricul Armand Goșu, care atrăgea atenția că în raioane vecine cu România, Ungheni și Cahul, s-a votat masiv nu. Cum se explică faptul că oamenii din zone atât de apropiate de România, care au beneficiat de investiții din partea Uniunii Europene nu au susținut, în primul tur, cauza pro-europeană? Și cum se explică faptul că în al doilea tur, au existat totuși destule raioane care au votat cu Stoianoglo?
La o primă vedere, desigur că putem să tragem anumite concluzii, dar va fi necesară o analiză mult mai profundă și mai detaliată a modului în care au ajuns aceste formațiuni pro-ruse la alegătorii din cele două raioane pe care le-ați menționat, pentru că ele sunt într-adevăr la frontiera cu România. Sunt două raioane care au beneficiat foarte mult de investiții europene, de legături cu primarii din România, sunt foarte multe localități înfrățite, au primari pro-europeni care sunt votați inclusiv de către vorbitori de limba rusă, cum se întâmplă, de exemplu, în Cahul.
Votul în raionul Cahul: Turul II câștigat de Alexandr Stoianoglo, turul I câștigat de Maia Sandu, NU la referendum. Sursa: Agora.md
Problema e că nimeni nu s-a preocupat de modul în care a funcționat la nivel local rețeaua fostului partid al lui Ilan Șor, care acum este scos în afara legii sau de modul cum au făcut campania electorală cei din Partidul Socialiștilor în aceste raioane. Și de aceea cred că aceste raioane au dat asemenea rezultate. Nu s-a muncit cu alegătorul, nu au fost prezente atât de mult partidele pro-europene, cât au fost prezente formațiunile ilegale.
Votul în raionul Ungheni. Tururile 1 și 2 câștigate de Maia Sandu, NU la referendum.
Rețeaua Șor a funcționat foarte bine la Cahul sau a funcționat foarte bine în alte raioane din nordul Republicii Moldova. Uitați-vă acum ce se întâmplă la la Edineț, cel mai nordic raion din Republica Moldova sau ce se întâmplă pe linia cu punctele de control de pe Nistru, adică cu regiunea transnistreană, și ce se întâmplă cu regiunea găgăuză care a votat aproape 90 și ceva la sută împotriva Maiei Sandu și pentru candidatul Alexandr Stoianoglo. Noi înțelegem că domnul Stoianoglo este de origine etnică găgăuză și era evident că va obține sprijinul acestei minorității etnice, dar nu a existat deloc alternativă la acest candidat sau spațiu pentru un contracandidat al domnului Stoianoglo. Iar asta se datorează, în mare parte, și lipsei de comunicare a celorlalți contracandidați în primul și în al doilea tur și prezenței influenței din afară în aceste în aceste regiuni. Eu aș pune o mare parte din rezultatul obținut pe seama lipsei de comunicare, dacă e să vorbim exclusiv de Ungheni și Cahul, a candidaților pro-europeni cu cetățenii. Dacă o să vă uitați un pic mai mai atent pe harta raionului Cahul, o să vedeți că acele localități care sunt de la Cahul spre sud, totuși, au dat un rezultat bun pentru referendumul pro-integrare europeană, dar și pentru candidata Maia Sandu. Deci, cât au fost mai aproape de România, cu atât mai mult s-a votat pentru pentru integrare europeană și pentru un candidat pro-european. Dar rețeaua Șor a funcționat la nivel local, chiar dacă ea a fost scoasă în afara legii.
Stoianoglo a câștigat 97,03% din voturi în Găgăuzia. Sursa: Agora.Md
Putem să presupunem că Ungheni și Cahul au fost tratate, la referendum, drept bătălii din start câștigate, pentru că sunt aproape de România, de UE, și nu a părut că este nevoie de o implicare prea mare a partidelor pro-europene?
Nu e o speculație, sunt niște realități pe care și le-au asumat cei care au făcut campanie electorală și au greșit foarte mult. De exemplu, Maia Sandu, după ce a fost înregistrată în calitate de candidat pentru alegerile prezidențiale, a fost la Chișinău, la lansarea ei oficială, apoi la Cahul, apoi încă într-un oraș. Și după aceea a fost în mai în mai puține localități, dar susținătorii ei trebuiau să cutreiere țara în lung și în lat. Or, prezența lor a fost, cel puțin din încercările mele de a de a vorbi cu locuitorii din raionul Cahul, apreciată ca fiind minimă în perioada campaniei electorale. Iar mesajele pe care le-au transmis nu au fost tocmai bine definite, clare, astfel încât oamenii să nu aibă niciun fel de dubiu că merită să aleagă acest parcurs proeuropean. Pentru că aici vorbim despre faptul că au venit nu doar cu mesaje pro Maia Sandu, dar au venit și cu mesaje pro-europene, care nu au fost însă foarte clare, nu li s-a explicat oamenilor care sunt oportunitățile și beneficiile acestui parcurs european pentru Republica Moldova.
Care sunt riscurile în următoarea perioadă? Alegerile au fost câștigate de Maia Sandu cu un rezultat încurajator, referendumul pro-european a trecut, dar în timpul campaniei au fost semănate și mai multe semințe ale diviziunii. Cum vor putea fi ele gestionate în viitor, în așa fel încât să nu se adâncească faliile între cetățenii Republicii Moldova?
În primul rând, trebuie să existe o comunicare foarte clară cu privire la sancționarea celor care se fac vinovați de corupție în această campanie electorală. Aici ne referim la cumpărarea de voturi, la aducerea sau transferul ilegal de resurse financiare din Federația Rusă către Republica Moldova. În al doilea rând, trebuie să iasă din ce în ce mai mult cei din Partidul Acțiune și Solidaritate cu decizii și mesaje de comunicare a ceea ce urmează să se întâmple, inclusiv din punct de vedere al procesului de integrare europeană. Adică să le explice oamenilor de ce această integrare europeană este benefică pentru Republica Moldova. Totodată, trebuie să existe totuși o schimbare profundă a modului în care Partidul Acțiune și Solidaritate înțelege procesele din Republica Moldova și se pregătește pentru viitoarea campanie pentru alegerile parlamentare. E nevoie de asumarea unor schimbări, e nevoie de voință politică pentru a se face acest lucru. Mai departe, cred că va urma o perioadă, poate destul de scurtă, în care Maia Sandu va trebui să vină în fața alegătorilor pentru că ea a spus în câteva mesaje că a auzit cetățenii și știe exact ce schimbări își doresc și ce pași își doresc să vadă în urma acestui vot de încredere pe care i l-au oferit pentru a doua oară. Și aici vorbim inclusiv despre propuneri de remanieri guvernamentale, este clar că sunt anumiți miniștri care nu sunt apreciați de către cetățeni. E nevoie de asanarea acestui guvern și acest lucru ar trebui să se întâmple foarte, foarte rapid, pentru că altfel Partidul Acțiune și Solidaritate a nu va putea să beneficieze popularitatea pe care o are Maia Sandu și riscă să obțină un rezultat foarte prost la viitoarele alegeri parlamentare. Nu vorbim aici despre faptul că PAS nu va trece pragul electoral, dar vorbim despre dezavantajul cu care va porni în această campanie electorală și ulterior în negocierile pentru o nouă coaliție de guvernare. În momentul de față, dacă e să apreciem corect sondajele de opinie, PAS va avea nevoie, totuși, de alți parteneri de alte facțiuni parlamentare ale altor formațiuni politice și este foarte clar că nu toate vor avea cele mai oneste viziuni democratice pentru modul în care ar trebui să urmeze dezvoltarea vieții sociale sau politice de la Chișinău. Deci este foarte clar că PAS trebuie să găsească voință politică în interiorul partidului pentru a accepta realitatea cu care se confruntă și pentru a veni cu niște mesaje foarte clare către alegătorii săi, dar și către potențiali alți alegători din alte grupuri, cu viziuni ideologice diferite.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.