Foto - Inquam Photos/ Paul Ursachi
Haideți să schimbăm un pic narativa cum că anul electoral 2024 e o problemă. Factual, cunoaștem, la nivelul României, avem până la sfârșitul anului toate alegerile politice posibile, pentru Primării și Consilii Locale, pentru Consiliul Județean și președinții acestor structuri, pentru Senat și Camera Deputaților, pentru Parlamentul European și pentru Președintele României. Există argumente plauzibile de panică, le-am auzit. Că avem prea multe alegeri și nu știm dacă cetățenii se vor prezenta la vot. Că partidele extremiste profită de acest carambol electoral pentru a se consolida. Desigur, la nivelul partidelor politice și al instituțiilor abilitate e nevoie de o concluzie rapidă pentru a avea clar calendarul alegerilor, mai ales că unele pot să necesite și al doilea tur pentru desemnarea câștigătorului.
Dacă întoarcem însă masa și analizăm din punct de vedere electoral, eu zic că acest an este o oportunitate unică de a demonstra maturitatea clasei politice românești. Este perfect ca la 35 de ani de la căderea comunismului să arătăm că există o ofertă consistentă și responsabilă pentru români.
Vrem să vedem echipele politice complete ale celor care se propun să ne conducă destinele pentru următorii patru sau cinci ani. Explicați foarte clar prerogativele fiecărui potențial ales, pe fiecare palier administrativ. E bine ca să înţelegem ce poate să facă cu adevărat un consilier local sau deputat. Mai explicați și ce nu poate să facă un senator sau președinte de țară, pentru a ieși din populismul plaiului mioritic: ˝toți suntem experți pe toate subiectele și rezolvăm orice problemă acum˝. Să vă dau un exemplu, mai palpabil. La nivel european se discută despre politica de educație, dar țările membre UE decid cum să își gestioneze sistemul educațional. Acest lucru este consfiinţit prin tratatul UE.
Este o discuție necesară, matură chiar, de a segmenta din punct de vedere comunicațional prerogative și responsabilități pentru a putea sancționa politic aleșii care au propus utopii sau halucinații.
Iar acum trecem la pasul următor, pentru a profita de atâtea oportunități. Așteptăm să vedem echipele complete, adică fiecare partid să își prezinte, acum la început de an, pentru toate nivelele, candidații. Concret, vrem să vedem, să zicem până la data de 31 martie, listele candidaților pentru Parlamentul European, pentru toate Consiliile Locale și Județene, pentru Primării, pentru Senat și Camera Deputaţilor și – desigur – pentru Președinție. Iar pentru a compara ofertele, avem nevoie de aceste liste de la fiecare partid politic românesc care intră în alegeri.
E greu ? Desigur, dar nu asta doriți, să propuneți oameni pregătiți pentru locul potrivit? Este ca într-o echipa, unul știe să fie portar și altul să marcheze goluri. Nu înseamnă că un consilier local la Cluj-Napoca este inferior unui eurodeputat. Dar să prezentăm public aceste liste și credeți-mă electoratul va începe să discute despre candidați, despre proiecte, despre tot ce ține de democrația participativă. Dacă se implementează acest exercițiu, și repet balonul este în curtea partidelor românești, vom avansa enorm în comunicarea politică de calitate. Și nici nu ne vom plânge că avem prea multe alegeri…
Articol publicat inițial pe Ziarul Făclia.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.