Textul se vrea și ca o mulțumire adusă miilor de români care, deși pe pământ străin, se ocupă de organizare, te fac să te simți binevenit și, nu în ultimul rând, votează. (Foto: Liviu Florin Albei/ Inquam Photos)

Era obligatoriu să ajung la acest stadiu deoarece la următoarele alegeri VOTEZ! Voi, cei care faceți 18 ani, ce faceți?

Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM) al preşedintelui Igor Dodon se află pe primul loc la alegerile legislative din Moldova, după procesarea a 96% din procesele verbale.

Cum am ajuns în această situație care amintește atât de crunt de anii `80 sub Ceaușești, cu deosebirea că mai putem, încă, vota liber?

În materie de comportament de vot, de civilizație și morală electorală suntem, în 2018, la nivelul din 1990, dacă nu mai jos.

Această propunere de a lega votul de cunoaștere înseamnă o întărire a democrației, nu o slăbire. Dreptul de vot este devalorizat prin acordare fără ca beneficiarul să-și manifeste atât dorința, cât și putința de a-l obține. Sunt mulți cei care nu se duc cu anii până la secția de votare ca să-și exercite acest drept.

Când însuși criteriul propus – bacalaureatul – nu este obiectiv și constant, deci nu are cum fi un instrument de măsurare și departajare precis și obiectiv, cum l-am putea alege drept criteriu pentru sufragiul universal, temelia democrației peste tot în lume?

La ultima escapadă în celălalt capăt de țară, am poposit la o mătușă unde știam că vom avea niște subiecte tabu: protestele și Guvernul. Este genul de mătușă pe care îl avem cu toții: bună ca pita caldă, dar captivă în cuptorul încins la nesfârșit de Antena 3. Genul care ți-ai dori să cânte “pierdut buletin” la toate alegerile. (Foto: Guliver Getty Images)

După Revoluţie am crezut că toată lumea voise să scape de comunism. Ei, aş! Părinţii şi bunicii noştri voiau doar o vorbă mai bună. Îi vezi şi azi, pe mulţi, regretând epoca marilor realizări. Păi dacă era atât de bine, de ce furaţi, tovarăşi? Se furau produse, bani, idei, munca altuia, creaţia altuia, tot. De ce? (Foto: George Popescu)

România are o populație de 20 de milioane de cetățeni, iar pe listele electorale sunt înscriși 18,5 milioane de alegători. Se vede cu ochiul liber că ceva e în neregulă: e imposibil ca în România să trăiască doar 1,5 milioane de locuitori cu vârsta între 0 și 17 ani (cei fără drept de vot) - iar datele INS confirmă această imposibilitate. Asta face ca, din motive care îmi scapă, listele electorale să fie cumva suprapopulate. (Foto: Adrian Pîclișan/ Inquam Photos)

Fără să vrem suntem deja divizaţi între partidul alegătorilor şi cel al absenţilor şi sărim unii la gâtul altora cu fiecare ocazie. Desigur, uităm şi unii şi alţii, câteva mici detalii, dintre acelea în care stă dracul cel mai negru.